„România nu mai poate funcționa în regim de avarie. Fără predictibilitate energetică, securitatea națională este în pericol!“

România traversează una dintre cele mai complicate perioade din ultimii ani în sectorul energetic, iar situația trebuie să reprezinte, în opinia deputatului SOS România Sorin Oltenașu, un semnal de alarmă pentru autorități. Oprirea unor capacități nucleare, reducerea producției hidro pe fondul secetei, retragerea centralelor pe cărbune și necesitatea importurilor în perioadele de vârf sunt, susține parlamentarul, consecințele unei politici energetice lipsite de predictibilitate și de o strategie coerentă pe termen lung.

„România nu mai poate funcționa în regim de avarie”, este mesajul transmis de deputatul SOS România, care consideră că securitatea energetică trebuie tratată drept o componentă esențială a securității naționale.

Dunărea, un avertisment pentru sistemul energetic

Unul dintre cele mai importante semnale de alarmă îl reprezintă situația Dunării. Potrivit datelor prezentate de Sorin Oltenașu, debitul fluviului la intrarea în țară, la Baziaș, a ajuns la aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă la 10 august, în condițiile în care media multianuală pentru luna august este de aproximativ 3.900 de metri cubi pe secundă.

Seceta afectează producția hidroenergetică și pune presiune inclusiv asupra funcționării Centralei Nuclearoelectrice de la Cernavodă, infrastructură strategică pentru România. Deputatul susține că intervențiile de urgență în albia Dunării și măsurile de redirecționare a apei pot oferi un răgaz autorităților, însă nu pot înlocui o strategie națională de securitate energetică.

„Dunărea nu este doar un fluviu. Este energie. Este agricultură. Este transport. Este industrie. Este securitate națională”, transmite Sorin Oltenașu.

În opinia sa, o perioadă severă de secetă nu ar trebui să se transforme într-o criză națională din cauza lipsei unor soluții alternative și a unor capacități de rezervă suficiente. În același timp, România continuă procesul de retragere a unor capacități de producție pe bază de cărbune. Sorin Oltenașu critică această politică și susține că închiderea unor centrale nu ar trebui făcută înainte ca alternativele să fie efectiv funcționale.

Deputatul îi critică în acest context pe reprezentanții PSD, afirmând că formațiunea politică a susținut cadrul legislativ care a stabilit calendarul decarbonizării. Este vorba despre OUG nr. 108/2022 privind decarbonizarea sectorului energetic, act normativ adoptat în perioada în care PSD participa la guvernare și aprobat ulterior de Parlament.

„Nu putem închide centrale înainte de a avea alternative”, este una dintre concluziile parlamentarului, care consideră că schimbarea actuală de discurs a PSD, prin solicitarea renegocierii termenelor de închidere, trebuie însoțită de asumarea deciziilor luate anterior. În viziunea sa, tranziția energetică trebuie realizată astfel încât să nu afecteze capacitatea României de a-și asigura necesarul intern de energie.

Energie excedentară la prânz, importuri seara

O altă vulnerabilitate identificată de Sorin Oltenașu este diferența foarte mare dintre producția de energie din timpul zilei și necesarul sistemului în orele de seară. În perioadele cu producție fotovoltaică ridicată, România poate ajunge să dispună de energie pentru export. După apus, însă, producția solară dispare, iar consumul poate rămâne ridicat, ceea ce obligă România să apeleze la importuri.

Deputatul susține că, în seara de 13 august, necesarul de import a fost estimat la aproximativ 2.300 MW, în contextul indisponibilității ambelor unități de la Cernavodă. În ziua următoare, la orele prânzului, România revenise la situația unui excedent de producție disponibil pentru export. Pentru Sorin Oltenașu, această alternanță demonstrează că problema sistemului energetic nu este doar cantitatea de energie produsă, ci și momentul în care aceasta este disponibilă și capacitatea României de a o stoca.

În acest context, deputatul consideră că investițiile în capacități de stocare trebuie să devină o prioritate. România are nevoie, în opinia sa, de baterii, infrastructură hidroenergetică modernizată, rețele capabile să gestioneze variațiile de producție, capacități flexibile și sisteme eficiente de echilibrare. „Nu este suficient să construim capacități fotovoltaice și să spunem că România are energie. Trebuie să putem folosi acea energie atunci când economia și populația au nevoie de ea”, transmite parlamentarul.

O dezvoltare accelerată a surselor regenerabile, fără dezvoltarea simultană a infrastructurii de stocare și echilibrare, poate accentua dezechilibrele sistemului, în loc să le rezolve.

„România nu poate funcționa la nesfârșit în regim de avarie”

În opinia deputatului SOS România, soluțiile de urgență – de la intervenții asupra infrastructurii Dunării și importuri de energie până la oprirea unor centrale și identificarea unor soluții de moment – nu pot constitui politica energetică a statului. Sorin Oltenașu pledează pentru o tranziție energetică pe care o consideră responsabilă și etapizată: mai întâi dezvoltarea alternativelor și asigurarea capacităților necesare, apoi retragerea capacităților vechi.

„Mai întâi construim alternativa. Apoi retragem capacitatea veche. Mai întâi asigurăm energia. Apoi schimbăm sistemul. Întâi garantăm securitatea națională. Apoi discutăm despre obiective și termene”, susține deputatul.

Mesajul parlamentarului vizează nu doar producția de energie, ci și efectele pe care instabilitatea sistemului energetic le poate avea asupra economiei. Pentru populație, predictibilitatea energetică înseamnă costuri mai ușor de anticipat. Pentru industrie, înseamnă posibilitatea de a produce competitiv. Pentru antreprenori și investitori, înseamnă încredere în infrastructura și stabilitatea economică a României.

„Fără predictibilitate energetică nu există predictibilitate economică. Iar fără securitate energetică nu există securitate națională”, avertizează Sorin Oltenașu. Deputatul consideră că seceta și condițiile meteorologice nu pot fi controlate de autorități, însă modul în care statul se pregătește pentru astfel de situații poate și trebuie să fie controlat prin politici publice coerente.

În concluzie, Sorin Oltenașu susține că România are nevoie de o strategie energetică pe termen lung, care să combine securitatea aprovizionării, investițiile în producție, dezvoltarea stocării și modernizarea rețelelor. În opinia sa, statul trebuie să anticipeze crizele și să construiască alternative înainte ca vulnerabilitățile să devină situații de urgență. „România nu are nevoie de politicieni care apar la televizor doar atunci când apare o criză”, este mesajul transmis de deputatul SOS România.

Gabriel MICU