„Fără locuri reale de tratament și recuperare consecințele vor fi suportate de familii, școli și spitale”

Deputatul PSD Ștefan Țintă, critică proiectul USR-PNL care transformă în contravenții cultivarea, deținerea și introducerea în țară a drogurilor pentru consum propriu

Deputatul Ștefan Țintă, președintele organizației municipale PSD Slobozia, a reacționat public față de propunerea legislativă depusă la Senat de doi parlamentari din partea USR și PNL, împreună cu o senatoare neafiliată. Într-o postare pe pagina sa de socializare, social-democratul întreabă cât de departe sunt dispuși să meargă inițiatorii cu dezincriminarea drogurilor și avertizează că proiectul ridică mai multe probleme decât rezolvă.

Un proiect depus pe 5 octombrie

Propunerea legislativă, înregistrată cu numărul B544/2026, a fost depusă pe 5 octombrie de senatorii Cristian Ghinea (USR) și Cătălin-Daniel Fenechiu (PNL), alături de senatoarea neafiliată Victoria Stoiciu. Actul normativ modifică Legea nr. 143/2000 privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, principalul act care reglementează în România regimul drogurilor.

Ștefan Țintă spune că dincolo de declarațiile publice ale inițiatorilor contează ce scrie efectiv în proiect, iar conținutul textului, afirmă el, ar trebui să dea de gândit oricărui părinte. Conform deputatului, cultivarea, producerea, fabricarea, prepararea, transformarea, cumpărarea și deținerea de droguri pentru consum propriu nu ar mai fi infracțiuni, ci contravenții.

Amenda propusă ar fi cuprinsă între 1.000 și 1.500 de lei pentru drogurile de risc și între 1.500 și 3.000 de lei pentru drogurile de mare risc. Parlamentarul PSD insistă asupra unui aspect pe care îl consideră esențial: „Nu vorbim doar despre canabis“. Proiectul se aplică și drogurilor de mare risc, spune el, ceea ce schimbă semnificativ dimensiunea propunerii.

Cea mai mare schimbare, în opinia deputatului, privește introducerea sau scoaterea drogurilor din țară. Dacă sunt destinate consumului propriu, aceste fapte ar deveni tot contravenții, cu amenzi între 1.500 și 2.000 de lei pentru drogurile de risc și între 2.000 și 3.500 de lei pentru drogurile de mare risc. Diferența față de legislația actuală este una de la un capăt la altul al scalei penale.

În prezent, legea pedepsește aceste fapte cu închisoare de la 5 la 15 ani, în cazul drogurilor de risc, și de la 10 la 20 de ani, în cazul celor de mare risc. Practic, o faptă sancționată astăzi cu ani de detenție ar fi sancționată cu o amendă care poate porni de la câteva mii de lei.

Fără prag cantitativ, totul depinde de probe

Ștefan Țintă atrage atenția că proiectul nu stabilește nicio cantitate maximă care să separe consumul propriu de trafic. În lipsa unui astfel de prag, spune deputatul, diferența dintre o amendă și un dosar de trafic ar depinde exclusiv de probele din fiecare caz în parte. Această lipsă de claritate îl face să se întrebe cum ar putea face distincția polițistul aflat în stradă. Întrebarea, formulată de deputat, este una dintre cele pe care le adresează direct inițiatorilor proiectului.

Proiectul are și un efect retroactiv. Potrivit deputatului, persoanele reținute sau arestate exclusiv pentru faptele care ar deveni contravenții ar fi puse imediat în libertate, iar condamnările ar fi șterse din cazier. Măsura ar produce efecte și asupra dosarelor aflate deja în curs sau încheiate, nu doar asupra faptelor viitoare.

Inițiatorii susțin că traficul rămâne infracțiune și că statul trebuie să trateze consumatorii, nu să-i condamne. Ștefan Țintă spune că argumentul este în sine unul corect, dar că el ridică imediat problema tratamentului. „Foarte bine. Atunci să vorbim despre tratament”. Deputatul amintește că, în 2024, Parlamentul a adoptat, la inițiativa PNL, legea care prevede înființarea a opt centre regionale de dezintoxicare și recuperare.

Cu toate acestea, România duce în continuare lipsă de centre publice în care dependenții să urmeze tratamentul de după dezintoxicare. Cine vrea să scape de dependență ajunge, de regulă, la psihiatrie sau, dacă își permite, într-un centru privat.

Pentru a ilustra situația, parlamentarul invocă și un raport al Curții de Conturi, potrivit căruia 41 din cele 47 de centre antidrog de evaluare și consiliere nu aveau echipa terapeutică completă. În acest context, deputatul consideră surprinzător că un senator PNL semnează un proiect care transformă în contravenții cultivarea, producerea și chiar aducerea drogurilor în țară, pentru consum propriu.

„Mai întâi relaxăm legea, apoi vedem unde îi tratăm pe oameni?”, se întreabă el. Concluzia lui este directă: „O amendă nu vindecă nicio dependență”. Fără locuri reale de tratament și recuperare, avertizează deputatul, consecințele vor fi suportate de familii, școli și spitale.

Ștefan Țintă cere răspunsuri la patru întrebări. Fără niciun prag cantitativ, cum va deosebi polițistul, pe stradă, consumatorul de traficant? De ce sunt incluse și drogurile de mare risc? De ce trecerea frontierei cu droguri ar trebui să se încheie cu o amendă? Unde vor fi tratați consumatorii, dacă centrele de recuperare promise nu funcționează?

Deputatul se adresează și celor două partide, întrebând dacă USR și PNL susțin proiectul sau dacă acesta reprezintă doar inițiativa personală a celor doi senatori. „Românii au dreptul să știe”, afirmă Ștefan Țintă. În opinia deputatului PSD, România are nevoie de prevenție, tratament, educație și de o luptă eficientă împotriva traficului de droguri, nu de dezincriminarea importului de droguri de mare risc. Mesajul său se încheie cu un avertisment: „Cu viitorul copiilor nu se experimentează!”

Gabriel MICU