„Plafonarea nu rezolvă cauzele inflației, dar menține accesibile produsele de bază pentru cei mai afectați“

Deputatul Ștefan Țintă, președintele organizației municipale PSD Slobozia, a votat miercuri, 10 iunie, pentru prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la 31 decembrie 2026 — o decizie pe care o descrie drept inevitabilă în contextul economic actual.

Camera Deputaților a votat cu majoritate zdrobitoare

Camera Deputaților a votat miercuri, în calitate de for decizional, prelungirea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază până la 31 decembrie 2026. Proiectul a fost adoptat cu 292 de voturi pentru, un vot împotrivă, o abținere și un deputat care nu și-a exprimat votul. Proiectul de lege, care fusese aprobat anterior și de Senat, urmează să fie trimis spre promulgare.

Fără acest vot, măsura urma să expire la sfârșitul lunii iunie. Inițial, Guvernul stabilise o prelungire a plafonării doar până la 30 iunie 2026, însă parlamentarii au decis extinderea termenului cu încă șase luni, până la 31 decembrie 2026.

Plafonarea se menține pentru aceleași 17 categorii de alimente de bază: pâine albă simplă, lapte de consum, brânză telemea de vacă vrac, iaurt simplu de vacă, smântână, făină albă de grâu, mălai, ouă de găină, carne proaspătă de pui, carne proaspătă de porc, ulei de floarea-soarelui, cartofi proaspeți albi, legume proaspete vrac, fructe proaspete vrac și zahăr alb tos.

Măsura urmărește limitarea adaosului comercial la maximum 20% pentru această listă de produse de bază. Potrivit expunerii de motive, măsura nu fixează prețul final, ci limitează doar adaosul comercial. Comercianții pot vinde sub plafon sau pot aplica promoții, păstrând libertatea de a decide volumul de vânzare. Actul normativ reglementează și activitatea unităților emitente de tichete de masă, cadou și sociale, inclusiv cele acordate prin Programul „Sprijin pentru România”, care vor putea aplica comercianților, la decontare, un comision de maximum 2% pentru produsele agricole.

O măsură veche de trei ani, prelungită din necesitate

Argumentul central invocat de deputatul Țintă este unul statistic, de necontestat. Conform datelor Eurostat, România se află pe primul loc în Uniunea Europeană cu cea mai mare inflație, de 9,5% în aprilie 2026, față de o medie europeană de 3,2%. Cele mai mici rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Suedia (0,5%), Danemarca (1,2%) și Cehia (2,1%).

România se află din nou pe primul loc în UE în ceea ce privește creșterea prețurilor, cu o inflație anuală de 9,5%, calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum — indicatorul folosit la nivel european. Datele naționale sunt și mai îngrijorătoare. Institutul Național de Statistică arată că rata anuală a inflației a crescut la 10,71% în aprilie, de la 9,87% în luna martie, în condițiile în care serviciile s-au scumpit cu 13,04%, mărfurile nealimentare cu 12,02%, iar mărfurile alimentare cu 7,39%.

Banca Națională a României a revizuit în creștere, la 5,5%, de la 3,9% anterior, prognoza de inflație pentru finalul anului 2026 și anticipează că aceasta va ajunge la 2,9% la sfârșitul lui 2027.

Plafonarea nu este o noutate legislativă, ci una dintre cele mai longevive intervenții ale statului român pe piața alimentară din ultimii ani. Introdusă prin OUG 67/2023, la 30 iunie 2023, măsura a fost prelungită în mod repetat. Deși a fost gândită inițial ca o măsură temporară, valabilă doar trei luni, plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază a devenit una dintre cele mai durabile intervenții ale statului pe piața alimentară.

Ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, a anunțat că susține menținerea măsurii în contextul în care inflația ridicată continuă să pună presiune pe bugetele familiilor.

Măsura nu este însă lipsită de controverse. Feliciu Paraschiv, vicepreședinte al Asociației Naționale a Comercianților Mici și Mijlocii, avertizează că plafonarea a generat un efect de compensare: prețurile la produsele neincluse în listă — detergenți, cosmetice, articole de uz casnic — au crescut tocmai pentru a acoperi pierderile din segmentul reglementat.

Deputatul Țintă recunoaște, la rândul său, limitele instrumentului: plafonarea nu elimină cauzele structurale ale inflației, dar reprezintă, în viziunea sa, singura soluție imediată pentru a proteja familiile cu venituri mici și medii de scumpirile de la raft.

Gabriel MICU