„Agricultura României are un potențial uriaș dar și nevoie urgentă de modernizare!“

România concentrează aproape un sfert din forța de muncă agricolă a Uniunii Europene, însă contribuția acestui sector la economia națională rămâne modestă. Datele prezentate public de deputatul Ciprian Pandea, președintele organizației județene PNL Călărași și membru al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaților, conturează o realitate cu două fețe: un potențial agricol major, dublat de probleme structurale profunde.

Potrivit acestor date, România reunește aproximativ 23% din totalul forței de muncă din agricultura UE, ceea ce înseamnă circa 1,77 milioane de oameni care lucrează pământul și asigură producția de hrană. Cu toate acestea, în anul 2024 agricultura a contribuit cu doar 3,24% la Produsul Intern Brut al României, un decalaj care indică un volum mare de muncă, dar o valoare adăugată redusă.

Structura fermelor explică o mare parte din această situație. România are aproape o treime din totalul fermelor din Uniunea Europeană, însă nouă din zece exploatații agricole au sub cinci hectare, fiind încadrate la ferme de subzistență. În paralel, aproape jumătate dintre fermieri – mai exact 44,3% – au peste 65 de ani, ceea ce ridică probleme serioase privind schimbul de generații și sustenabilitatea pe termen lung a sectorului.

„Sunt cifre care arată două fețe ale aceleiași realități: pe de o parte, o forță de muncă impresionantă și un potențial enorm; pe de altă parte, tehnologie învechită, productivitate scăzută, fermieri îmbătrâniți și riscuri tot mai mari legate de climă, apă și degradarea solului”, subliniază deputatul Ciprian Pandea.

Există însă și semnale pozitive. Un raport realizat de Impact Hub Bucharest și Startarium arată că în România funcționează deja zeci de startup-uri din zonele FoodTech și AgriTech, care dezvoltă soluții de irigații inteligente, utilaje conectate, senzori și aplicații digitale capabile să schimbe fundamental modul în care este produsă hrana. Problema majoră rămâne accesul acestora la finanțare, precum și lipsa unor politici publice coerente și a unui parteneriat real cu fermierii.

Din perspectiva activității parlamentare, Ciprian Pandea consideră că următorii ani trebuie să aducă măsuri concrete și aplicate: sprijin suplimentar pentru fermele mici și medii, astfel încât acestea să depășească nivelul de subzistență; politici dedicate tinerilor fermieri, un segment unde România are deja un avantaj competitiv; accelerarea investițiilor în irigații, digitalizare și tehnologii moderne, menite să crească randamentul pe hectar și să reducă risipa de resurse; precum și dezvoltarea cooperativelor și a formelor moderne de asociere, care să permită micilor fermieri accesul la piețe, finanțare și tehnologie.

„Agricultura românească are nevoie de fermieri respectați, profitabili și sprijiniți să rămână pe pământul lor. Despre asta voi continua să vorbesc și să lucrez în Parlament, în dialog direct cu cei care cunosc cel mai bine realitatea din teren: fermierii”, a transmis deputatul PNL.

Datele prezentate confirmă că viitorul agriculturii românești nu depinde doar de resursa umană sau de suprafața agricolă, ci mai ales de capacitatea statului de a transforma acest potențial într-un sector modern, competitiv și sustenabil.

Gabriel MICU