Agricultorii europeni cer soluții ferme și predictibilitate într-un context tensionat

Reunite în Capitala României, delegațiile organizațiilor membre ale Confederației Europene a Cultivatorilor de Porumb (CEPM) au analizat, în cadrul congresului anual, bilanțul unui an agricol dificil și au dezbătut perspectivele legislative ale sectorului, pe fondul unui climat european dominat de proteste, constrângeri bugetare și incertitudine politică.

Una dintre temele centrale a fost pachetul de simplificare a Politicii Agricole Comune (PAC), propus de Comisia Europeană, care prevede măsuri imediate pentru reducerea birocrației, relaxarea standardelor ecologice, înființarea unui fond de rezervă permanent pentru dezastre naturale și introducerea unor instrumente de intervenție mai flexibile.

Comisia își dorește adoptarea rapidă a acestor modificări, înainte ca alegerile și negocierile bugetare din statele membre să schimbe dinamica decizională la nivel european. Participanții au salutat direcția generală a modificărilor, dar au atras atenția asupra contextului dificil în care acestea sunt propuse. „Schimbările vin într-un moment de instabilitate și lipsă de predictibilitate pentru fermierii europeni, care au nevoie de continuitate și sprijin clar pentru a-și putea planifica activitatea”, au transmis în unanimitate reprezentanții CEPM.

Luc Vernet, secretar general al think-tank-ului Farm Europe – organizație recent alăturată Forumului APPR – a adus în discuție impactul reducerii fondurilor alocate PAC: „Producția agricolă stagnează de două decenii, pe fondul reorganizărilor și al tăierilor bugetare. Lipsesc 85 de miliarde de euro până în 2027 pentru a păstra efectul economic al PAC. Cum intenționează UE să compenseze această pierdere, știind că plățile directe reprezintă, în medie, 70% din veniturile fermierilor?”

Într-un discurs ferm, președintele CEPM, Frank Laborde, a avertizat asupra riscului ca agricultura să continue să suporte costurile altor sectoare europene: „UE trebuie să înceteze să mai trateze PAC ca pe un cont de economii la care se apelează ori de câte ori apare o criză bugetară. Dacă vrem să producem mai mult, să fim independenți și să ne apărăm valorile, agricultura trebuie să redevină prioritate.”

România a avut un rol important în cadrul evenimentului, nu doar ca gazdă, ci și ca actor activ în dialogul privind viitorul sectorului agricol. Vicepreședintele CEPM, Silviu Mihai, a subliniat importanța unui management unitar și ambițios al riscurilor din agricultură, aducând în prim-plan tema irigațiilor: „Irigațiile sunt esențiale în adaptarea la noile condiții climatice și vrem să fim parte activă în dialogul european privind utilizarea durabilă a apei.”

Theodor Ichim, președintele Forumului APPR, a tras un semnal de alarmă în privința intenției Comisiei de a crea un fond multisectorial unic, care ar putea duce la o reducere a bugetului agricol și o creștere a incertitudinii pentru fermieri:

„O astfel de măsură ar însemna mai multă birocrație, mai puțină predictibilitate și, în final, pierderea capacității UE de a asigura securitatea alimentară și de a contribui eficient la tranziția climatică.” Mesajul comun al fermierilor europeni a fost clar: agricultura are nevoie de un cadru stabil, protecție reală și acces la inovații pentru a putea răspunde provocărilor globale. De la digitalizare la biotehnologii, fermierii cer sprijin pentru a deveni mai eficienți, mai sustenabili și mai competitivi.

Congresul CEPM de la București a reprezentat nu doar o analiză a prezentului, ci și un apel către viitor – un viitor în care agricultura europeană să nu fie tratată ca o povară, ci ca o investiție strategică în securitatea economică, alimentară și climatică a Uniunii Europene.

Gabriel MICU