Cea de-a 35-a ediție a Salonului de Carte aduce în prim-plan literatura și cultura ialomițeană

Salonul Anual de Carte și-a deschis deja porțile pentru iubitorii de carte și cultură, transformând luna octombrie într-o adevărată sărbătoare a lecturii, întâlnirilor și ideilor. Lansări de carte, dialoguri cu scriitori, conferințe, spectacole de teatru, muzică și expoziții alcătuiesc un program bogat, care aduce în fața publicului atât autori și personalități ale culturii române, cât și creațiile scriitorilor ialomițeni. O lună dedicată cărții, culturii și întâlnirii cu publicul, până la închiderea oficială, pe 30 octombrie.

Ajuns la cea de-a 35-a ediție, Salonul Anual de Carte și-a deschis oficial porțile la 1 octombrie, la Galeriile Arcadia, în incinta Centrului Cultural „Ionel Perlea” din Slobozia. Evenimentul a fost organizat de Biblioteca Județeană „Ștefan Bănulescu” Ialomița, cu sprijinul Consiliului Județean Ialomița, fiind moderat de Elena Balog, managerul instituției. La acesta au mai participat Adrian Ionescu, secretarul general al județului Ialomița, Elena Pacală, directorul executiv al Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național (DJCCPCN) Ialomița, consilierul cultural prof. dr. Magdalena Grecu, scriitori ialomițeni și reprezentanți ai presei locale.
În mesajul de deschidere, Elena Balog, managerul Bibliotecii Județene „Ștefan Bănulescu” Ialomița, a scos în evidență semnificația celor 35 de ani de continuitate și rolul bibliotecii în apropierea oamenilor de carte și de cultură. Totodată, aceasta a vorbit despre contribuția tuturor celor care au pus umărul la păstrarea și dezvoltarea unei tradiții culturale construite de-a lungul anilor. „35 de ediții înseamnă mai mult decât un număr. Înseamnă continuitate, perseverență și credință în puterea cărții. Înseamnă generații de cititori, autori care ne-au trecut pragul, cărți care și-au găsit aici cititorii și, mai presus de toate, o comunitate care a ales să păstreze cultura și lectura în centrul vieții sale. Ne întâlnim, așadar, pentru a deschide o nouă ediție a Salonului Anual de Carte și pentru a celebra o frumoasă poveste culturală, construită ediție după ediție de oameni care au crezut că biblioteca este mai mult decât un loc unde se păstrează cărți. O bibliotecă este un loc în care se întâlnesc oamenii și ideile. Iar această întâlnire este, poate, mai necesară astăzi decât oricând. La această ediție aniversară, gândul nostru se îndreaptă cu recunoștință către toți cei care au făcut posibil ca tradiția să continue: autori, editori, oameni de cultură, parteneri, parteneri culturali, parteneri media și instituții. Nu în ultimul rând către colegii bibliotecari care au pus pasiune și profesionalism în fiecare ediție. Dar cel mai important loc îl are întotdeauna cititorul. Pentru că o carte își îndeplinește destinul abia atunci când este deschisă, citită și împărtășită. La 35 de ediții de la începutul acestei frumoase tradiții, putem spune că Salonul Anual de Carte al Bibliotecii Județene este, înainte de toate, o dovadă că dragostea pentru carte poate deveni patrimoniu al unei comunități. Mulțumim, așadar, Consiliului Județean Ialomița pentru susținerea necontenită. Vă mulțumim dumneavoastră că ați ales să fim împreună astăzi, într-o frumoasă zi de toamnă, pentru a ne bucura împreună de deschiderea oficială, așa cum am spus, a Salonului de Carte. Să fie o ediție a bucuriei, a bucuriei de a ne întâlni permanent, a bucuriei de a descoperi împreună puterea nesfârșită a cărții”, a subliniat Elena Balog.
La rândul său, Adrian Ionescu, secretarul general al județului Ialomița, a remarcat longevitatea Salonului Anual de Carte și contribuția scriitorilor, oamenilor de cultură și a publicului la continuitatea sa. „Este o bucurie și o onoare pentru mine să fiu din nou prezent la deschiderea unei ediții, de data aceasta jubiliare, a Salonului Anual de Carte. Felicit Biblioteca Județeană, pe doamna manager Elena Balog și echipa de la Biblioteca Județeană pentru faptul că, cu pasiune, cu dăruire, cu muncă multă, continuă această tradiție extraordinară, inaugurată acum 35 de ani. După «Trofeul Tinereții de la Amara», cred că Salonul Anual de Carte este poate cea mai îndelungată manifestare culturală ialomițeană, ajunsă la o ediție venerabilă. Sigur, acest lucru n-ar fi fost posibil fără aportul numeroșilor scriitori ialomițeni și numeroșilor oameni de cultură care s-au implicat. Un rol extraordinar l-au avut și cei care au participat și care au fost alături de noi în aceste ediții. Mă refer la elevi, profesori de limba și literatura română, scriitori locali și naționali. Și am avut, de-a lungul timpului, personalități importante ale culturii române prezente la Salonul Anual de Carte, precum Mircea Dinescu, care este ialomițean de-al nostru, și George Pruteanu. Anul acesta va veni Adrian Cioroianu, un profesor universitar doctor și un istoric de excepție. Oameni care, prin prezența lor aici, alături de ceilalți scriitori, au dat greutate și valoare Salonului Anual de Carte. Aș continua intervenția mea cu două citate care mi se par importante. Spunea Cicero că o cameră fără cărți este ca un trup fără suflet și aș vrea să continui, parafrazându-l pe regele Ferdinand I, care, fiind prezent la inaugurarea unei școli, spunea că nu zidurile clădesc o școală, ci spiritul ce domnește într-însa. Ei bine, nu clădirea reabilitată, modernizată, eficientizată energetic a Centrului Cultural „Ionel Perlea” creează valoare și creează evenimente de cultură și de anvergură în această locație, ci pasiunea, harul, talentul pe care instituțiile noastre de cultură le pun în munca desfășurată aici. Aș vrea să vă felicit pe toți, să vă urez mult succes, doamna Balog, dumneavoastră și echipei. Mult succes, scriitorilor ialomițeni! Îi așteptăm și anul viitor cu noi creații, din ce în ce mai importante. Vreau să urez mult succes Salonului Anual de Carte, care, de la an la an, s-a diversificat și reprezintă o manifestare culturală din ce în ce mai complexă. Pe lângă lansări de carte, avem în cadrul salonului anual și concerte de muzică clasică. Avem și anul acesta prezent un tenor important de pe scena lirică românească, avem concerte de jazz și de folk, avem piese de teatru, toate făcute pentru a bucura publicul ialomițean iubitor de cultură. Mult succes și felicitări tuturor!”, a urat secretarul general al județului Ialomița.

„Salonul de Carte azi reprezintă pentru mine o fereastră către viață”

Un moment aparte al întâlnirii a fost intervenția prof. dr. Magdalena Grecu, care a vorbit despre legătura sa de aproape trei decenii cu Salonul Anual de Carte și despre felul în care această manifestare a însoțit-o de-a lungul anilor. Dincolo de experiența profesională și de bucuria întâlnirii cu oamenii alături de care a împărtășit pasiunea pentru literatură, discursul său a căpătat o puternică notă personală, transformând Salonul într-un simbol al continuității și al speranței. „Ce a însemnat pentru mine, profesor de 29 de ani de limba română în Slobozia, Salonul de Carte? Vă mărturisesc că a însemnat o mare onoare. Tânără profesoară cândva, am avut bucuria ca managerul bibliotecii să se gândească la mine, să mă invite și să mă cheme alături de elevi. Anul trecut, pentru mine, Salonul de Carte a reprezentat un moment unic, anume lansarea unei părți din lucrarea de doctorat, care a devenit un auxiliar didactic despre cum ar trebui elevii să privească literatura astăzi. O carte controversată care, aici, în cadrul Salonului de Carte, a născut dileme, lucru extraordinar. Pentru că unii dintre noi și dintre dumneavoastră consideră că este normal ca elevul să știe, în «Ion», ce este o sapă, o brazdă, mai puțin o ibovnică, iar alții, printre care mă număr și eu, consideră că este bine ca romanul «Ion» să demonstreze uneori o lecție de violență, de mediocritate, de discriminare a femeii, de posibile traume ce duc la sinucideri, lucruri pe care elevii le trăiesc astăzi acut. Ce reprezintă pentru mine astăzi Salonul de Carte? Reprezintă onoarea de a nu fi fost uitată, reprezintă emoția retrăirii unei lansări. Cu iertarea de rigoare, țin să repet o metaforă care definește ce înseamnă pentru mine Salonul de Carte azi. Salonul de Carte reprezintă pentru mine o fereastră către viață.
Acum trei luni și jumătate am fost diagnosticată cu o formă de cancer și lucrurile s-au prăbușit într-un fel. Am crezut că voi muri, am crezut că voi fi uitată, am crezut multe. Ce reprezintă pentru mine Salonul de Carte astăzi? Înseamnă viață. Înseamnă speranța că viața pentru mine este la fel, pentru că vă revăd cu aceeași bucurie de până acum, din ultimii 28 de ani. Reprezintă gândul că viața merge mai departe. Este fereastra care îmi demonstrează că putem învinge boala, moartea, mediocritatea. Că putem să privim tinerii cu aceeași speranță. Și reprezintă mulțumirea că sunt între dumneavoastră și speranța că voi mai fi mulți ani. Mulțumesc!”, a mărturisit, cu emoție, prof. dr. Magdalena Grecu.

„Despre ce lectură vorbim noi?”

O altă intervenție a aparținut Elenei Pacală, care a vorbit despre cei 35 de ani ai Salonului Anual de Carte și despre importanța continuității acestui proiect cultural, aducând în discuție și provocările actuale ale lecturii, în contextul dezvoltării internetului și al inteligenței artificiale. „Doamna directoare a zis că 35 de ani nu e doar o cifră. E adevărat, dar este totuși o cifră pentru mine, pentru că eu am făcut prima ediție a acestui Salon Anual de Carte și sunt oarecum tulburată. Nu m-am gândit niciodată că au trecut chiar 35 de ani. Totuși, au trecut 35 de ani, domnule secretar, și eu pot să vă confirm că este, după festivalul de la Amara, cel mai longeviv proiect cultural, pentru că a avut șansa ca, la conducerea Bibliotecii Județene, să vină pe rând oameni care au prețuit continuitatea, care au avut simțul continuității. Nimic nu este durabil fără continuitate. Discontinuitățile sunt aducătoare de valoare scăzută, în general, și ai nevoie de mult timp ca să pui plusvaloare. Vă rog să-mi permiteți să-i felicit și eu pe scriitorii ialomițeni. O fac de ani de zile. Ei știu cât de mult prețuiesc eu spiritul local în cultură și cât de mult cred că, dezvoltând spiritul local, participăm la universalitate, că intrăm, urcăm în universalitate prin competențele și prin expresivitățile locale. Cred că este singura manieră de a îmbogăți universalitatea, aceea de a aduce expresivitățile locului în care trăim sau în care ne-am născut. Și cred că scriitorii ialomițeni fac asta și aș vrea să-i felicit încă o dată și încă o dată pentru perseverența lor, pentru dedicarea lor, pentru faptul că țin aprinsă această lumină a creativității în acest perimetru geografic. De asemenea, vreau să o felicit pe doamna Balog și pe colegele din Biblioteca Județeană care muncesc din greu, an de an, pentru a prezenta comunității achizițiile din anul precedent, astfel încât publicul să poată descoperi cu ușurință ce comori se află în depozitele bibliotecii”, a spus Elena Pacală, care a propus apoi o altă temă de discuție, extrem de interesantă, respectiv locul lecturii publice în vremurile actuale. „V-aș propune să încercăm să discutăm, cu cărțile pe masă, despre ce se întâmplă astăzi cu lectura, ce competențe mai dezvoltă aceasta și cui îi sunt ele necesare. Au fost în spațiul public discuții recente despre celebrele teste PISA și am citit și eu, să văd ce sunt aceste teste. PISA sunt niște teste gestionate de o organizație internațională dedicată învățământului în rândul elevilor. Sunt testați elevii de 15 ani, din trei în trei ani, pe trei tipuri de competențe: de lectură, de matematică și de științe ale naturii. Mai mult, în 2025 au fost introduse și competențele digitale. Ce să vezi? La nivel internațional, competențele de lectură au scăzut dramatic, cu 14 puncte, iar în România au scăzut cu 16 puncte. Din 2022 până în 2025, competențele de lectură au scăzut cu 16 puncte. Acum, când ați zis, doamna profesoară, să încercăm să înțelegem romanul «Ion» din altă perspectivă, este minunat. Însă acest text dovedește că peste 50% dintre acești copii de 15 ani nu mai înțeleg din nicio perspectivă, nu mai pot să extragă ideea principală și informațiile conexe și nu mai pot să evalueze ceea ce citesc. De fapt, ei nu mai pot să citească decât fragmente scurte, pentru că internetul asta promovează. Dar internetul, ca internetul, că el este aproape bătrân. Ce te faci cu inteligența artificială, care vine și face întreg procesul cognitiv? Scoate ideea principală, informațiile conexe și îți face și evaluarea. Adică este un mecanism cognitiv care înlocuiește creierul. Eu nu fac parte dintre cei care cred că asta este un lucru rău. Pentru că întotdeauna, când au apărut lucrurile esențiale pentru evoluția omului – și, când spun esențiale, mă gândesc, să zic așa, la apariția scrisului, în urmă cu 5.000 și ceva de ani, la apariția tiparului, în urmă cu aproximativ 500 de ani – dar mai ales la apariția revoluției industriale, la apariția mașinii cu abur, care a venit și a extins forța musculară a omului. Scrisul este cel care a extins memoria culturală. Acum a venit internetul și, în sfârșit, a apărut inteligența artificială, care externalizează, mută în afara noastră creierul. Despre ce lectură vorbim noi? Eu cred că trebuie să ne întrebăm ce se întâmplă cu lectura, ce se întâmplă cu această creație în forma ei de text, ce se întâmplă cu alte lucruri, cu cărțile și cu autorii. Păi, poate că bibliotecile vor deveni ca muzeele, niște depozite de patrimoniu. Nu știu, eu mă gândesc că inteligența artificială poate chiar să reprezinte o închidere de etapă pentru Homo sapiens. Sigur că putem să rămânem și în bula noastră și să ne omagiem. Avem și ce să omagiem, dar putem și să ne întrebăm, mai ales noi, care lucrăm în zona publică, în zona instituțiilor publice. Eu cred că trebuie să ne întrebăm, pentru a ne pregăti cu oferta viitoare, pentru că, dacă stăm aici, închiși între noi, și zicem «ce minunată e lectura publică», nu e adevărat. Și, în timp ce noi lăudăm lectura publică, ea se va întâmpla din ce în ce mai rar sau deloc. Cred că, așa cum creația locală este importantă pentru universalitate, și dezbaterea locală este importantă pentru universalitate și chiar cred că avem dreptul să dezbatem…Eu vă doresc mult succes și cred că această ediție va fi excepțională. Vă doresc să găsiți mijloacele necesare de a aduce publicul sau, dacă nu vine publicul, să ajungeți la public prin mijloace informatice, digitale”, și-a încheiat discursul Elena Pacală.

Programul Salonului Anual de carte

Programul celei de-a 35-a ediții a Salonului Anual de Carte se întinde pe tot parcursul lunii octombrie și reunește lansări de carte, conferințe, expoziții, spectacole de teatru, recitaluri și concerte. În prima zi, dedicată scriitorilor și editurilor din Ialomița, au avut loc lansări și prezentări de carte semnate de Nicoleta Mușat, Gheorghe Dobre, Ilie Comănița, Simona Cristina Berbece și Vali Șerban.

Totodată, a fost prezentat cel de-al 11-lea număr al revistei bibliotecii, „Printre cărți”, de către Vali Șerban, redactor-șef al publicației. Pe parcursul lunii, publicul este invitat la întâlniri cu scriitori și oameni de cultură, lansări de carte și conferințe susținute de Adrian Cioroianu, Iulia Popovici, Chris Simion-Mercurian, Anca Nedelcu, Andreea Răsuceanu și alți invitați.

Programul include, de asemenea, expoziții, spectacole de teatru, recitaluri și concerte, printre invitații speciali numărându-se actrița Emilia Popescu, actrița și regizoarea Magda Catone, tenorul Paul Celmare și artista Alina Manole. Seria manifestărilor se încheie oficial pe 30 octombrie, de la ora 12.00, la Sala Arcadia, cu lansări și prezentări de carte și participarea mai multor scriitori ialomițeni.

Una peste alta, cea de-a 35-a ediție a Salonului Anual de Carte transmite un mesaj puternic: lectura rămâne o cale către cunoaștere, cultură și dezvoltare, într-o lume aflată într-o continuă schimbare. Iar motto-ul acestei ediții spune totul: „Dacă vrei să obții cheia succesului, pierde-te prin labirintul cărților și soarbe din nectarul cunoștințelor”.

Ramona BUTNARIU