23 ianuarie – Ziua Județului Călărași, oficializată la 45 de ani de existență administrativă, un moment simbolic pentru comunitate

Ședința ordinară de Consiliu Județean, din prima lună a acestui an, a avut un impact puternic și deosebit, prin aprobarea unui proiect de hotărâre de importanță majoră pentru viața comunității. Este vorba despre declararea zilei de 23 ianuarie – „Ziua Județului Călărași”. Inițiativa îi aparține președintelui Consiliului Județean Călărași, Vasile Iliuță, un om care a demonstrat că este aproape de călărășeni și manifestă un profund respect și recunoștință față de oamenii ce au contribuit la dezvoltarea acestui județ.

Acțiunea s-a desfășurat la data de 23 ianuarie 2026, când s-au împlinit 45 de ani de la înființarea județului Călărași, dovedindu-se a fi un moment cu o profundă încărcătură simbolică pentru administrația județeană și pentru toți cei care numesc acest județ „acasă”. Un moment în care au fost evocate identitatea, continuitatea, responsabilitatea și respectul față de trecut, precum și recunoștința pentru oamenii ce au contribuit la dezvoltarea acestui județ.
Programul dedicat acestei zile a debutat în sala de ședințe „Mihai Arbagic” a Consiliului Județean din municipiul Călărași, cu o intervenție a președintelui Vasile Iliuță, care a susținut un mic discurs referitor la cei 45 de ani de existență a județului. Acesta a subliniat că județul Călărași a fost înființat, prin reorganizarea județelor Ilfov și Ialomița, conform prevederilor Decretului Consiliului de Stat nr. 15 din 23 ianuarie 1981, privind unele măsuri pentru îmbunătățirea organizării administrative a teritoriului Republicii Socialiste România. „Marcăm astăzi 45 de ani de la înființarea județului Călărași, un moment care ne vorbește despre identitate, continuitate și despre oamenii care au construit, pas cu pas, acest județ. Este un moment cu o profundă încărcătură simbolică pentru administrația județeană și pentru toți cei care numesc acest județ «acasă». Marcăm această aniversare prin recunoașterea oamenilor care, prin muncă, devotament și profesionalism, au contribuit de-a lungul timpului la dezvoltarea județului, dar și printr-un spectacol aniversar ce va avea loc la Palatul Socio-Cultural, susținut de tinerii valoroși ai județului, de la Palatul Copiilor, Liceul Pedagogic «Ștefan Bănulescu» și ansamblurile folclorice din județul Călărași. Consiliul Județean Călărași înseamnă continuitate, responsabilitate și respect pentru trecut, dar și încredere în viitor. 45 de ani de construcție administrativă, de proiecte și de oameni care au pus interesul public pe primul loc”, a declarat președintele Vasile Iliuță. Ulterior, l-a invitat pe prof. Tudor Constantin, doctor în istorie, care a fost contemporan cu Decretul Consiliului de Stat ce a înființat județul Călărași, să spună și el câteva considerații legate de eveniment. „N-aș vrea să fiu înțeles greșit, dar, în viață, împărțirile administrative vin și trec. Ceea ce rămân, în urma unor acte administrative, sunt oamenii care au populat dintotdeauna aceste meleaguri. Iar dacă noi aniversăm doar 45 de ani de la înființarea județului Călărași, multe localități din componența sa, de astăzi, își pierd trecutul în negura vremurilor de istorie. Trebuie să ne gândim la cei ce au luptat și militat pentru a se repara o greșeală istorică, pe care în 1968 o făcuse regimul lui Ceaușescu. L-am cunoscut personal pe răposatul Martin Vasile, care mi-a povestit despre ce s-a întâmplat atunci. În decembrie 1967 a fost adoptat un proiect de lege privind împărțirea administrativă a României pe județe. S-a pus problema înființării județului Ialomița din 1968, care nu mai era același județ istoric. Ca fapt divers, județul istoric Ialomița avea peste 7.000 de kilometri pătrați. Era cel mai mare județ al României moderne și aici se aflau marile moșii ale unor latifundiari, printre care celebrul Grigore Cantacuzino Nababul, după unele informații cel mai bogat român al timpurilor. Deci nu se înființează acel județ istoric, ci un județ puțin mai mic. Ceaușescu a hotărât ca reședința acestui județ să fie undeva la mijloc, într-un orășel micuț de 12.000 de locuitori. Singurul care l-a înfruntat a fost Ion Gheorghe Maurer, prim-ministru la acea vreme, care iubea mult aceste meleaguri. Avea o cabană de vânătoare pe Grindu Boian, pe teritoriul actual al comunei Ciocănești. Acesta a avut curajul să-i spună: De ce la Slobozia, tovarășul secretar general? Ceaușescu i-ar fi răspuns că este în mijlocul județului. Atunci Maurer i-ar fi răspuns în felul următor: Tovarășul secretar general, și omul se hrănește la mijloc, dar se conduce de la o extremitate. Atunci îndrăzneala lui Ion Gheorghe Maurer l-a costat funcția și a fost îndepărtat din fruntea treburilor țării. De ce spun aceste lucruri? Pentru că prima reședință a județului istoric Ialomița, atestat documentar la 1470, a fost tot la o extremitate. Și, tot la Dunăre. În celebrul oraș medieval, unde eu am dovedit documentar că s-a născut Mihai Viteazul, Orașul de Floci, a funcționat capitala județului de la 1470 până în jurul anului 1700, când e strămutată într-o altă extremitate a județului Ialomița istoric. Anume la Urziceni, care a funcționat ca și capitală a județului Ialomița până în 1833… Avem localități superbe, precum Constantiniana Daphne, cea pe care împăratul Constantin o ridicase undeva, probabil, la Oltenița, la Spanțov sau la Ulmeni. A rămas ca arheologii să definitiveze locul acestei cetăți celebre pentru Limesul roman de la Dunăre. Nu trebuie uitat de satul medieval Coconi și de orășelul Cornățel, la fel de important ca Orașul de Floci, Mănăstirea de astăzi, unde Matei Basarab, în 1642, ridică o frumoasă biserică, ce există și în prezent. Bineînțeles, să nu uităm de faptul că pe aici, probabil între Lichirești și Călărașii de astăzi și Ciocănești, Alexandru Macedon, în anul 337 înainte de Hristos, traversând Dunărea după geți, a pătruns într-o regiune agricolă prin excelență. Cronicarii vremii spun că era luna iunie și pentru a trece prin lanurile de grâu, soldații lui au fost obligați să folosească sulițele. Să ne amintim de plugușorul nostru tradițional, care spunea că grâul, din spațiul nostru de astăzi, avea spicul cât vrabia și paiul cât trestia. Iată câteva argumente pentru a înțelege de ce județul nostru de astăzi, unul agricol și cu o industrie importantă, își trăiește de 45 de ani visul. Municipiul Călărași este cel care, din păcate, a fost oropsit în 1968. Căci, după 150 de ani de calitate de reședință de județ a fost marginalizat, având parte de fonduri mici și puține instituții”, a precizat prof. Constantin Tudor. Doctorul în istorie a mai atras atenția că este bine să fie amintiți și toți cei care au pus umărul la ceea ce se cheamă județul Călărași în prezent. Totodată a făcut apel să se țină un moment de reculegere pentru președinții de Consiliu Județean care au trecut la cele veșnice, începând cu Vasile Martin și terminând cu Mihai Arbagic. De asemenea, profesorul i-a enumerat și pe ceilalți șefi ai județului, care au ocupat această funcție până la Revoluția din 1989, respectiv Dumitru Bejan și Ioan Foliș. Dar și pe cei de după această perioadă. „Primul președinte după 1989 a fost ales domnul Gheorghe Bîrcă. Dumnezeu să-l odihnească! După Bîrcă – care a murit în 1995 în timpul mandatului – a urmat ca președinte interimar și apoi ales pentru încă două mandate, Mihai Arbagic. Pe urmă, ne apropiem de vremurile noastre: Răducu Filipescu și, de trei mandate, Vasile Iliuță. Cel pe care, fără să-și dea seama, unii l-au trecut deja pe locul cuvenit. Nu în Palatul Socio-Cultural, pentru că ar fi o blasfemie să ne așezăm acolo alături de marii domnitori, dar undeva, cum pe Mihai Arbagic îl cinstim astăzi prin faptul că noi desfășurăm activități în sala care îi poartă numele. Probabil că atunci când Dumnezeu ne va chema, și numele lui Vasile Iliuță va fi pomenit. Fără să lingușesc pe cineva, uitați-vă în jur. Toți au făcut câte ceva pentru Călărași. Absolut toți. Numai că la noi parcă este un blestem. Este foarte bine să nu faci, decât să faci ceva, că deranjezi. Domnule președinte, deranjați în continuare! Stimați prieteni: La mulți ani cu ocazia zilei județului. Dumnezeu să ne ocrotească și să existăm pentru că merităm”, a completat profesorul Constantin Tudor.
După prezentarea istorică, președintele Vasile Iliuță i-a înmânat profesorului Constantin Tudor un trofeu pentru munca depusă în slujba istoriei și o plachetă a județului Călărași. Câte o diplomă și un tablou cu o caricatură a lor au primit și consilierii județeni. Apoi, consilierii județeni au trecut efectiv la treabă, votând ordinea de zi și proiectele de hotărâre, printre care și cel privind declararea zilei de 23 ianuarie ca „Ziua Județului Călărași”. Un alt proiect important, legat tot de aniversare, a fost și cel privind acordarea titlului de „Cetățean de Onoare al Județului Călărași”. Pentru înalta distincție, au fost propuși: Tudor Amza, Mihai Badea, Valentin-Iulian Bobeică, Vasile Gârgavu, Petre-Marian Miluț, Gabriela Oprea, Marian Popa și Nicolae Rîjnoveanu. Acest titlu poate fi acordat unor marcante personalități, științifice, culturale, sportive, politice, caritabile și de orice altă factură care, prin activitatea lor au contribuit la crearea pe plan local, național ori internațional, a unei imagini deosebite a județului Călărași, având ca rezultate imediate realizarea unor puternice legături economico-socio-profesionale, afective sau de orice altă lăudabilă natură, în beneficiul cetățenilor. În urma votului, șase dintre persoanele nominalizate au întrunit numărul total de voturi. Doar două persoane, respectiv Gabriela Oprea și Marian Popa au obținut numai câte 19 voturi pentru și un vot împotrivă, din totalul de 20 de voturi exprimate. Dar fiindcă a fost întrunită majoritatea, proiectul de hotărâre a trecut și toți cei nominalizați (inclusiv cei doi) au primit titlul de „Cetățean de Onoare al Județului Călărași”.
Înainte de a declara lucrările ședinței închise, președintele Vasile Iliuță i-a invitat pe toți să meargă la Palatul Socio-Cultural pentru a asista la momentul artistic dedicat Zilei Județului Călărași. Un spectacol aniversar care a îmbinat tradiția, cultura și bucuria de a fi împreună. Una peste alta, evenimentul a marcat nu doar un moment aniversar, ci și un act de recunoaștere a identității, istoriei și continuității acestui județ, consolidând legătura dintre administrație și comunitate.

Cristina ANDREI