Tradiția și cercetarea, celebrate la Extensia Călărași a Facultății de Management și Dezvoltare Rurală, de Ziua Iei

Educația, cercetarea și tradițiile românești s-au aflat și în acest an în centrul unui eveniment devenit deja tradiție la Extensia Călărași a Facultății de Management și Dezvoltare Rurală, din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București. Cu prilejul Zilei Universale a Iei, studenții și cadrele didactice au participat la Sesiunea de Comunicări Științifice a Studenților și Cadrelor Didactice, manifestare în cadrul căreia au fost prezentate 32 de lucrări de cercetare din domenii precum leadership, management, dezvoltare rurală, agricultură, inteligență artificială sau dezvoltare durabilă. Lucrările vor fi publicate într-un volum științific al facultății.

Evenimentul a avut loc pe 24 iunie 2026, în Sala Amfiteatru a Extensiei Călărași, beneficiind de o participare numeroasă. Au fost prezenți: prof. univ. dr. Daniela Crețu (directorul Extensiei Călărași a Facultății de Management și Dezvoltare Rurală), șef lucrări dr. Cecilia Neagu, șef lucrări dr. Dumitru Daniel Botănoiu; șef lucrări dr. Andrei Radu Iova; șef lucrări dr. Elena Lascăr; șef lucrări dr. Nicoleta Oltenacu, cadru didactic asociat dr. ing. Adrian Melente, asistent univ. dr. Gabriel Dragoș Ion; reprezentanți ai Universității din Ruse „Angel Kanchev”, Filiala Silistra, Bulgaria, precum și alte cadre didactice și studenți ai Extensiei Călărași.
Legat de această nouă ediție, prof. univ. dr. Daniela Crețu, directorul Extensiei Călărași a Facultății de Management și Dezvoltare Rurală, a subliniat că scopul este de a demonstra că educația, cercetarea și tradițiile românești nu pot fi privite separat, ci se completează reciproc. În opinia sa, cele trei componente – educația, cercetarea și identitatea națională – sunt într-o permanentă legătură și reprezintă fundamentul formării profesionale a studenților. „Astăzi serbăm deopotrivă cercetarea, educația și identitatea națională, respectiv Ziua Universală a Iei românești. Aceste trei elemente sunt corelate și se intercondiționează reciproc. În sensul că fără educație nu se poate face cercetare. În același timp, fără educație nu poți să păstrezi vie, în tradiția și cultura românească, acest simbol al identității noastre naționale, respectiv ia românească. Spuneam că se intercondiționează pentru că nu poate exista educație fără cercetare și, în același timp, nu poate exista o educație durabilă fără a respecta și promova valorile tradiționale românești. Evident că în fiecare an organizăm acest eveniment tocmai pentru ca studenții noștri să înțeleagă cât de important este să păstrăm tradițiile românești, cât de important este să ne asumăm identitatea națională și să o promovăm. Pentru că nu doar în România se poartă ia românească, ci mari designeri și mari branduri folosesc simbolurile iei românești în creațiile lor. Pe de altă parte, doar prin educație putem să promovăm aceste tradiții și, în același timp, putem face cercetare. Nu este deloc un termen spus la întâmplare această cercetare și poate că, venind din partea studenților, ar părea cumva prea pretențios. Nu este deloc pretențios, pentru că studenții noștri chiar se implică în a face cu adevărat cercetare. În fiecare an lansăm diferite teme și este o provocare adevărată atât pentru cadrul didactic, cât și pentru student să ajungă la concluzii pertinente, pe care mai departe să le împărtășească și celorlalți colegi și cadre didactice”, a declarat prof. univ. dr. Daniela Crețu.
Aceasta a evidențiat că promovarea tradițiilor românești (prin celebrarea Zilei Iei) și procesul educațional se îmbină foarte bine, căci ce poate fi mai frumos pentru studenți decât să împărtășească rezultatele cercetărilor lor îmbrăcați în acest simbol al identității noastre naționale. Din punct de vedere educativ, cercetarea desfășurată de studenți are un caracter interdisciplinar și reprezintă o componentă importantă a procesului educațional, contribuind inclusiv la evaluarea finală la disciplinele de specialitate. În același timp, pe parcursul celor patru ani de studiu, tinerii înțeleg tot mai bine importanța respectării tradițiilor românești și a integrării acestora în activitatea de cercetare. „În primul rând, cercetarea se desfășoară pe domenii interdisciplinare, iar studenții sunt interesați să se implice deoarece rezultatele obținute contribuie la nota finală la disciplinele de specialitate. Mai mult decât atât, de-a lungul anilor, începând cu anul întâi și până în anul patru, ei au înțeles cât de importantă este respectarea tradițiilor românești și integrarea acestora în componenta educațională și de cercetare. Lucrările realizate de studenți acoperă toate domeniile prevăzute în planul de învățământ al facultății, printre acestea numărându-se leadershipul, managementul, tehnologiile agricole, energiile regenerabile, dezvoltarea rurală și dezvoltarea durabilă, sociologia, contabilitatea, managementul financiar și cercetările operaționale”, a mai adăugat prof. univ. dr. Daniela Crețu.

De la istoria iei, la proiectele de cercetare ale studenților

Programul a continuat cu Sesiunea de comunicări științifice a studenților și cadrelor didactice. Unul dintre momentele apreciate ale manifestării a fost prezentarea susținută de șef lucrări dr. Elena Lascăr, intitulată „Ia – Simbol și identitate”, în cadrul căreia participanții au aflat detalii despre istoria, simbolistica și evoluția unuia dintre cele mai reprezentative elemente ale portului popular românesc. „Ia este o componentă a costumului tradițional românesc, confecționată din pânză albă de bumbac, in sau borangic. Este împodobită cu broderii cu motive populare românești, mai ales la mâneci, pe piept și la gât. Unele ii sunt împodobite și cu mărgele sau paiete. Pentru români, ia tradițională este un simbol național, un element care să ne evidențieze istoria, prezentul, trăinicia și continuitatea, dar și o caracteristică a viitorului nostru cultural. Ea face parte din costumul popular românesc din cele mai vechi timpuri, iar rădăcinile sale își au originea în portul tracilor, geților și dacilor. Din basoreliefurile care îi înfățișează pe daci putem observa cămăși cu mâneci lungi, cu o croială de tip tunică, albe și lungi, dintr-o singură bucată”, a explicat șef lucrări dr. Elena Lascăr, menționând că portul popular românesc are două caracteristici esențiale: unitatea și continuitatea. Continuitatea reflectă drumul parcurs de costumul popular de la civilizația dacică până în zilele noastre, în timp ce unitatea este dată de elementele comune care se regăsesc în toate regiunile țării. Totodată, ia transmite un mesaj despre comunitatea din care provine purtătorul. Unele ii erau purtate la nunți sau botezuri, altele indicau statutul social, meseria ori vârsta, iar motivele decorative și cromatica aveau, de multe ori, semnificații magico-religioase. Potrivit Elenei Lascăr, unii istorici presupun că ia a fost purtată încă din perioada culturii Cucuteni (aproximativ 5500 î.e.n. – 2750 î.e.n.), una dintre cele mai vechi civilizații din Europa, răspândită pe teritoriul de astăzi al Moldovei, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei și Basarabiei. În acea perioadă, unul dintre cele mai întâlnite simboluri era crucea, reprezentând simbolul solar stilizat, iar spirala simboliza eternitatea, trecerea timpului și energia vieții. Încă din epocile precreștine, vestimentația avea și un rol de protecție, motiv pentru care numeroase simboluri cusute pe ie aveau semnificații benefice. „Iile se confecționau de femeile din sat în timpul șezătorilor, unde acestea cântau și realizau hainele. Cămășile erau diferite de la o regiune la alta, nu doar prin textura materialelor, ci și prin modelele și broderiile aplicate. Ia românească autentică este creată din pânză de casă sau pânză nălbită, țesută la război și cusută cu arnici, mulineuri, fluturi, mărgele, fir metalic alb sau galben și beteală. Croiala iilor diferă, de asemenea, de la o zonă la alta. Întâlnim cămașa cu altiță în Bucovina, Moldova, Oltenia și Muntenia, cămașa cu tăblie în Hunedoara și Arad, ia cu umăr în Transilvania, cămașa cu lăncez în Valea Bistriței, Neamț și Bucovina sau cămașa cu platcă în Maramureș și Bihor. În Ardeal, Moldova, Muscel și Vlașca se folosește pânza cu firul mai gros, în timp ce în Oltenia, Muntenia și Dobrogea este preferată o pânză mai rară, cu firul bine răsucit. Ia reprezintă, în sens extins, și spațiul în care ne-am născut, comunitatea căreia îi aparținem sau cu care împărtășim afinități. Iar cu fiecare ie achiziționată dintr-o gospodărie țărănească sau dintr-o familie de meșteri populari vom păstra și vom ajuta să se formeze încă o generație care să ducă mai departe această artă românească”, a conchis șef lucrări dr. Elena Lascăr.
Pe lângă prezentarea dedicată Zilei Iei, studenții Extensiei Călărași și-au prezentat propriile lucrări de cercetare, realizate sub îndrumarea cadrelor didactice. Prezentările orale au fost susținute de: Raluca Georgiana Fășie – „Studiu privind interacțiunea AI cu EQ în procesul educațional preuniversitar” (coordonator științific prof. univ. dr. Daniela Crețu) și „Implementarea tehnologiei de tip Blockchain în siguranța și securitatea alimentară” (coordonator științific șef lucrări dr. Cecilia Neagu); Ana-Maria Vasile – „Motivarea angajaților – Premisa unui leadership eficient” (coordonator științific prof. univ. dr. Daniela Crețu); Alina Andreea Lăcătuș – „Analiza corelată dintre managementul calității și eficiența economică în procesul de fabricație a cârnaților cabanos la SC ALDIS SRL” (coordonator științific șef lucrări dr. Cecilia Neagu); Maria Petcu – „Rolul educației în dezvoltarea rurală” (coordonator științific șef lucrări dr. Dumitru Daniel Botănoiu); Ioan Bogdan Spînu – „Agribusinessul și dezvoltarea rurală” (coordonator științific șef lucrări dr. Dumitru Daniel Botănoiu); Ana Maria Zamfir – „Rolul biodiversității în agricultura durabilă” (coordonator științific șef lucrări dr. Dumitru Daniel Botănoiu); Greta Alexandrova – „Artificial Intelligence in Support of the Information Technology Teacher in the 8th Grade through the Diffit for Teachers Platform” (coordonator științific docent dr. ing. Evgenia Deneva Goranova, Universitatea din Ruse „Angel Kanchev”, Filiala Silistra); Adrian Petronel Nicolae și Maria-Antonia Pascale – „Analiza tehnico-economică a transportului de cereale în cadrul SC Nutrivet Serv SRL” (coordonator științific prof. univ. dr. Daniela Crețu); Elena Irina Epureanu și Silvia Nedelcu – „Percepția echipei privind calitățile și atribuțiile unui lider eficient” (coordonator științific prof. univ. dr. Daniela Crețu); Vasilica Crenguța Călin, Petronel Adrian Nicolae, Maria Antonia Pascale și Mihaela Sîmbeteanu – „Evoluția și rentabilitatea culturii de floarea-soarelui convențională și High Oleic (HO) în România, în perioada 2021–2024” (coordonator științific șef lucrări dr. Nicoleta Oltenacu); Veronica Nebunelea, Anișoara Ungureanu și Ciprian Lucian Marinache – „Influența tehnologiei de cultură asupra indicilor de calitate la hibrizii de floarea-soarelui (Helianthus annuus) în zona Câmpiei Bărăganului” (coordonator științific șef lucrări dr. Nicoleta Oltenacu); Doinița Costache, Irina Claudia Constantin și Gabriel Mădălin Ene – „Cercetări privind influența furajării asupra producției de lapte la vacile din rasa Holstein-Friesian” (coordonator științific șef lucrări dr. Nicoleta Oltenacu); George Moldoveanu și Andreea Mădălina Istrate – „Comunicarea asertivă în Leadership” (coordonator științific prof. univ. dr. Daniela Crețu); Georgeta Ilie, Valentina Alexandra Popescu și Irina Gina Șerban – „Analiza comparativă între metoda analitică și integrarea numerică în vizualizarea integralei definite utilizând Platforma Desmos” (coordonator științific asistent univ. dr. Gabriel Dragoș Ion), precum și alți studenți ai facultății care au susținut lucrări în cadrul sesiunii.

„A fi student înseamnă mai mult decât a veni la cursuri”

Una peste alta, evenimentul a demonstrat încă o dată că educația, cercetarea și promovarea tradițiilor românești pot merge mână în mână, oferindu-le studenților oportunitatea de a-și valorifica activitatea științifică într-un cadru care pune, în egală măsură, preț pe identitatea națională.

La finalul evenimentului, prof. univ. dr. Daniela Crețu le-a transmis studenților un mesaj de încurajare, îndemnându-i să rămână la fel de implicați în viața academică și să profite de toate oportunitățile de dezvoltare oferite de facultate. „Mesajul este să o țină tot așa, să fie la fel de implicați cum au fost la toate evenimentele. Ceea ce este trist este faptul că, de regulă, cam aceiași studenți participă, indiferent de natura, subiectul și tematica evenimentului respectiv. M-aș bucura ca și alți studenți să înțeleagă faptul că a fi student nu înseamnă doar a veni la cursuri și la examene, ci înseamnă să participi la toate evenimentele organizate de facultate și, în același timp, la activitățile pe care le desfășurăm în afara facultății, respectiv la stagiile de practică, pentru că doar așa vor învăța cu adevărat să conducă. Și vor respecta sloganul facultății noastre: «Pregătim pentru a conduce»”, a transmis prof. univ. dr. Daniela Crețu.

Directorul Extensiei Călărași a precizat că, pentru moment, evenimentul își păstrează caracterul local, cu participarea colaboratorilor din Bulgaria, însă există intenția reluării unui parteneriat internațional discutat înainte de pandemie, alături de Universitatea din Ruse „Angel Kanchev”, Filiala Silistra, și o universitate din Macedonia, astfel încât manifestarea să fie organizată, prin rotație, în cele trei țări.

În ceea ce privește activitățile din perioada următoare, acesta a fost ultimul eveniment organizat în actualul an universitar, întrucât studenții au încheiat sesiunea de examene și urmează stagiile de practică, desfășurate în două serii la Bran, după care va începe admiterea. Totodată, în luna septembrie, Extensia Călărași va participa în Bulgaria la evenimentul „Noaptea oamenilor de știință”, unde va prezenta cel puțin cinci lucrări și proiecte dedicate dezvoltării comunității, urmând ca odată cu începerea noului an universitar să fie reluată seria manifestărilor academice organizate de facultate.

Ramona BUTNARIU