Guvernul a golit statul de 46.000 de angajați, dar nu poate spune ce a reformat

Statul are cu 46.020 de oameni mai puțin în posturi, însă Ministerul Finanțelor nu știe câte funcții au dispărut de fapt și câți bani a scos Guvernul din această operațiune.

Datele Ministerului Finanțelor arată că numărul posturilor ocupate în instituțiile publice a scăzut de la 1.312.508 în ianuarie 2025 la aproximativ 1,266 milioane în iulie 2026. Este diferența de 46.020 de posturi, adică circa 3,5% din totalul de la începutul perioadei. Doar că ministerul nu poate spune câte dintre ele au fost desființate și câte au rămas vacante prin plecări, pensionări sau alte situații.

Explicația oficială: situațiile transmise de instituții nu conțin informații despre natura sau structura funcțiilor și nici despre modalitățile prin care acestea au devenit vacante sau au fost ocupate. Pe românește: cifra de 46.020 este reală, dar nu înseamnă 46.020 de posturi tăiate. Un post ocupat care se golește nu dispare din organigramă.

Rămâne vacant, iar instituția poate să-l ocupe din nou sau să-l blocheze. Doar o hotărâre de reorganizare îl scoate definitiv din stat. Datele publicate nu fac această distincție, așa că reforma se măsoară, deocamdată, în oameni dispăruți din statele de plată, nu în structuri reformate.

Unde s-a simțit tăierea

În administrația publică locală, posturile ocupate au scăzut de la 470.244 în ianuarie 2025 la 455.714 în iulie 2026, adică 14.530 în minus, circa 3,1%. La instituțiile finanțate integral din bugetele locale, scăderea este mai accentuată: de la 287.718 la aproximativ 275.410 posturi, cu peste 12.300 mai puțin, adică în jur de 4,3%.

La nivel central, una dintre cele mai mari reduceri apare la instituțiile finanțate integral din venituri proprii, unde numărul posturilor ocupate a coborât de la 166.955 la 160.628, cu peste 6.300 mai puțin.

Nici ministerele nu au scăpat. Ministerul Apărării Naționale a ajuns de la 81.089 la 76.019 posturi, o scădere de peste 5.000, adică în jur de 6,2%. Chiar Ministerul Finanțelor, cel care dă cifrele, a coborât de la 24.797 la 23.255, aproape 1.550 de posturi în minus, tot în jur de 6,2%. La Educație și Cercetare, anexa indică o reducere semnificativă a posturilor ocupate, fără alte detalii.

Tabloul arată că aparatul public s-a subțiat peste tot, dar în ritmuri diferite. Ministerele pomenite au pierdut proporțional mai mult decât administrația locală. Datele nu spun însă dacă acolo s-a tăiat din organigramă sau doar nu s-au mai înlocuit cei plecați. Aici apare una dintre cele mai mari necunoscute. În 2025, cheltuielile de personal ale bugetului general consolidat au fost de 167,7 miliarde de lei.

Pentru 2026, plafonul nominal stabilit prin lege este de 166,16 miliarde de lei, adică cu aproximativ 1,5 miliarde mai puțin. Diferența nu poate fi prezentată drept economia realizată prin reducerea posturilor, din mai multe motive. Prima cifră este o execuție bugetară, adică ce s-a cheltuit efectiv, iar a doua este un plafon, adică cât are voie statul să cheltuiască.

Nu sunt măsurate la fel. În plus, cheltuielile de personal depind de mai mulți factori decât numărul de angajați: salarii, sporuri, indemnizații, plăți compensatorii și eventuale majorări.

Ministerul Finanțelor nu oferă o sumă care să arate câți bani au fost economisiți efectiv exclusiv prin reducerea numărului de posturi ocupate. Cu alte cuvinte, statul a plecat la drum cu promisiunea unei reforme care să coste mai puțin, dar nu poate arăta, în cifre, cât a costat mai puțin.

Angajările, înghețate

Scăderea are și o explicație mai simplă. În perioada 2025–2026, ocuparea posturilor vacante din sectorul bugetar a fost suspendată, cu anumite excepții. Ordonatorii principali de credite au putut aproba ocuparea a cel mult 15% din posturile care se vacantează după intrarea în vigoare a măsurii, în situații justificate și cu respectarea limitelor bugetare.

Cu alte cuvinte, o parte din scădere vine din simplul fapt că cei plecați nu au mai fost înlocuiți, nu dintr-o reorganizare a aparatului. Pentru instituțiile cu personal puțin, cum sunt multe primării mici sau servicii publice locale, o astfel de regulă înseamnă același volum de muncă pe mai puțini oameni, nu o administrație mai eficientă.

Rămân întrebări la care Guvernul nu a dat până acum răspuns. Câte dintre cele 46.020 de posturi au fost scoase efectiv din organigrame și câte sunt doar vacante? Cât au costat concedierile sau plecările stimulate, dacă au existat? Cât s-a economisit net, după ce se scad aceste costuri? Și, mai ales, ce servicii publice au avut de suferit acolo unde numărul de angajați a scăzut cu 6% sau mai mult?

Statul are cu zeci de mii de oameni mai puțini în posturi decât la începutul lui 2025. Câte funcții au fost cu adevărat desființate și cât a câștigat bugetul de pe urma lor, nimeni de la Finanțe nu poate spune. Până când nu apar aceste date, reforma aparatului bugetar rămâne o cifră mare, fără o explicație pe măsură.

Marius BĂDRĂGAN