Salvați Copiii cere educație pentru sănătate obligatorie în școli

Aproape una din zece nașteri înregistrate în România provine de la adolescente cu vârsta între 15 și 19 ani, iar în zeci de cazuri este vorba despre copile care nu au împlinit încă 15 ani și care devin mame pentru a doua sau chiar a treia oară. Datele oficiale arată amploarea unui fenomen pe care organizația Salvați Copiii România îl consideră rezultatul direct al unui eșec legislativ în domeniul educației pentru sănătate și solicită o reformă profundă a cadrului legal.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, din totalul de 143.637 de nașteri înregistrate în 2024, 13.018 provin de la mame cu vârsta între 15 și 19 ani. În 601 situații, mamele aveau sub 15 ani. Mai grav, 23 dintre aceste copile au devenit mame pentru a doua oară, iar o adolescentă care nu împlinise 15 ani a adus pe lume al treilea copil.

În cazul a 652 de fete care au născut înainte de 19 ani, era deja a treia naștere. Distribuția pe județe indică focare persistente ale fenomenului. Cele mai multe nașteri la mame sub 15 ani s-au înregistrat în Mureș, cu 60 de cazuri, urmat de Bacău, cu 34, Bihor, cu 31, Dolj, cu 29, și Brașov, cu 27. Dacă sunt luate în calcul grupele de vârstă sub 15 ani și 15–19 ani cumulat, pe primele locuri se situează Mureș, cu 813 mame minore, Brașov, cu 657, Dolj, cu 568, Bihor, cu 567, și Constanța, cu 541.

Municipiul București ocupă poziția a 14-a, cu 351 de nașteri din mame sub 19 ani. La polul opus se află Gorj, Tulcea și Mehedinți, cu cele mai puține cazuri.

În aproape toate situațiile, sarcina în perioada minoratului nu a fost planificată, ci a reprezentat un eveniment traumatic. Povestea Mariei, mamă la 15 ani, ilustrează drama din spatele statisticilor. Când a aflat că este însărcinată, a simțit că „viața s-a terminat”. Rușinea, teama de reacția părinților și violența partenerului au izolat-o.

Fără venituri și fără acces facil la servicii medicale, fiecare consultație părea imposibilă. Intervenția specialiștilor de la Salvați Copiii, care i-au asigurat acces la controale prenatale, consiliere și sprijin social, a făcut diferența și i-a permis să își continue studiile. Organizația atrage atenția că actualul cadru normativ limitează drastic accesul copiilor la educație pentru sănătate.

Conform Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, programele de educație pentru sănătate, inclusiv componenta de educație sexuală, pot fi derulate în școli abia din clasa a VIII-a și numai cu acordul scris al părinților. Reprezentanții organizației consideră această prevedere inadecvată și în contradicție cu alte norme legale care stabilesc răspunderea penală de la 14 ani și consimțământul medical de la 16 ani.

În paralel, Legea nr. 198/2023 a învățământului preuniversitar menționează educația pentru sănătate doar ca temă transversală, fără a o transforma într-o disciplină obligatorie cu ore clar alocate. În practică, acest lucru duce la abordări fragmentate, în special în comunitățile vulnerabile, unde nevoia este cea mai mare.

Conform cercetărilor realizate de Salvați Copiii, 66% dintre minore declară că au primit informații despre educație sexuală, însă aproape 30% spun că sursa principală a fost cercul de prieteni, rudele sau colegii. Lipsa unor informații validate științific favorizează miturile și expune fetele la riscuri majore. „Abordarea educațională în domeniul sănătății poate juca un rol esențial în combaterea fenomenului maternității la vârste tinere. Chiar și în contexte de sărăcie, cunoașterea metodelor de prevenire a sarcinilor nedorite, a igienei și a modalităților de identificare a abuzului poate reduce semnificativ acest fenomen”, a explicat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al organizației.

Experiența internațională arată că introducerea timpurie și sistematică a educației sexuale nu conduce la debut sexual precoce, ci la decizii mai responsabile. Danemarca, care a introdus educația sexuală obligatorie încă din 1930, are astăzi o rată a nașterilor la adolescente de opt ori mai mică decât România. Olanda și Croația oferă exemple similare, iar o meta-analiză UNESCO din 2021, realizată în 155 de țări, arată că educația sexuală comprehensivă poate reduce cu până la 50% sarcinile nedorite la adolescente.

Pe lângă modificarea legislației, Salvați Copiii propune introducerea disciplinei „Educație pentru sănătate” ca materie obligatorie, încă din învățământul preșcolar, cu programe adaptate vârstei și cu formarea adecvată a cadrelor didactice. Organizația solicită, totodată, elaborarea unor norme metodologice unitare, prin colaborarea Ministerului Educației, Ministerului Sănătății și a autorităților din domeniul protecției copilului.

În paralel cu demersurile de advocacy, Salvați Copiii derulează intervenții directe în comunități vulnerabile din 16 județe, prin echipe integrate de asistenți medicali, moașe și asistenți sociali. Până în prezent, organizația a lucrat în peste 400 de comunități rurale și în toate maternitățile din țară, ajungând la 459.500 de mame, gravide și copii până în 5 ani.

Rezultatele includ creșterea accesului la consultații prenatale, o rată a vaccinării care a urcat la aproape 100% în comunitățile sprijinite și o îmbunătățire semnificativă a cunoștințelor privind sănătatea reproducerii. Cel mai important impact identificat în rândul copiilor și adolescenților care au participat la programe de educație sexuală este creșterea capacității de a detecta, preveni și raporta abuzurile sexuale.

În lipsa unor informații corecte și accesibile, adolescenții caută răspunsuri online sau în cercuri la fel de nepregătite, ceea ce amplifică riscurile.

Pentru reprezentanții organizației, educația pentru sănătate nu este o opțiune, ci o obligație a statului față de fiecare copil. Fără o reformă legislativă coerentă și fără implementare sistematică în școli, România riscă să perpetueze un cerc al vulnerabilității în care mamele minore și copiii lor rămân captivi.

Cristina ANDREI