România primește una dintre cele mai dure note posibile la testele PISA

Cifrele publicate de OCDE arată un sistem educațional care nu reușește să-i ducă pe suficient de mulți copii nici măcar până la pragul considerat minim pentru a folosi cunoștințele în situații practice. Potrivit celui mai recent raport PISA, 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la Matematică, 48% se află sub prag la Citire, iar 46% la Științe. Țara noastră rămâne sub media OCDE în toate cele trei domenii testate.

La Matematică, doar 48% dintre elevii români ajung cel puțin la nivelul 2, comparativ cu 65% în media OCDE. La acest prag minim, un elev ar trebui să poată interpreta situații simple, să compare variante sau să efectueze operațiuni de bază, inclusiv conversii de prețuri. În dezbaterea publică, acești elevi sunt adesea asociați cu termenul de analfabetism funcțional, deși OCDE nu folosește oficial această sintagmă, preferând formularea de elevi care nu ating nivelul minim de competență.

România pierde teren și la Citire, și la Științe

La Citire, doar 52% dintre elevi ating nivelul 2, față de 69% în medie la nivelul OCDE, ceea ce înseamnă că aproape jumătate dintre adolescenții români rămân sub acest prag. La Științe situația este aproape la fel de gravă, cu 54% dintre elevi la nivelul 2 sau peste, comparativ cu 74% în OCDE. Comparația cu evaluarea din 2022 arată o deteriorare clară.

Ponderea elevilor aflați sub nivelul 2 a urcat la Matematică de la 48,6% la 52%, la Citire de la 41,7% la 48%, iar la Științe de la 44% la 46%. Problema nu se oprește la baza clasamentului. România are și foarte puțini elevi capabili să atingă cele mai înalte niveluri de performanță. La Matematică, doar 4% dintre elevi ajung la nivelurile 5 sau 6, față de 8% în OCDE.

La Științe procentul este de numai 2%, comparativ cu 7%, iar la Citire doar 1%, față de 6%. Sistemul românesc are, așadar, simultan o problemă uriașă la baza piramidei și una la vârful ei.

Una dintre cele mai explozive concluzii ale raportului PISA privește diferențele sociale. Elevii români din sfertul cel mai avantajat socio-economic au obținut la Științe un scor cu 122 de puncte mai mare decât cei din sfertul cel mai dezavantajat, în condițiile în care diferența medie la nivelul OCDE este de 85 de puncte.

Statutul economic, social și cultural explică 22% din variația performanțelor la Științe în România, aproape dublu față de media OCDE, de 12%. Între 2015 și 2025, prăpastia s-a adâncit: rezultatele elevilor dezavantajați au scăzut, în timp ce performanțele celor avantajați au rămas stabile.

Elevii și inteligența artificială

Raportul PISA 2025 oferă și o imagine asupra relației dintre adolescenți și inteligența artificială. 40% dintre elevii români de 15 ani folosesc chatboți AI pentru învățare cel puțin săptămânal, față de 46% în OCDE, iar o treime îi utilizează pentru documentare, rezumarea textelor sau redactarea temelor. Tehnologia vine însă și cu o problemă: 29% dintre elevii români spun că, în majoritatea sau în toate orele de Științe, colegii sunt distrași de dispozitive digitale.

Elevii care raportează acest fenomen au obținut, în medie, cu 18 puncte mai puțin la Științe. În plus, 57% dintre elevii români se situează sub nivelul de referință la rezolvarea problemelor cu instrumente digitale.

În cele două săptămâni dinaintea testării, 33% dintre elevii români au lipsit cel puțin o zi întreagă de la școală, față de 22% în medie la nivelul OCDE. 39% au lipsit de la cel puțin o oră, iar 65% au întârziat cel puțin o dată la ore. Datele PISA 2025 arată astfel mai mult decât niște scoruri seci. Ele conturează o Românie în care șansa la performanță școlară depinde încă enorm de mediul din care provine copilul, în timp ce numărul elevilor care rămân sub competențele minime rămâne uriaș.

România nu are doar o problemă cu elevii care rămân în urmă, ci și una cu cei pe care sistemul nu reușește să-i ducă suficient de sus.

Ce sunt testele PISA și de ce contează

PISA, Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor, este un studiu realizat la fiecare trei ani de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, OCDE. Testul este aplicat elevilor de 15 ani din zeci de țări și economii ale lumii și măsoară nu cât de multă informație au memorat aceștia, ci cât de bine reușesc să folosească cititul, matematica și științele pentru a rezolva situații din viața reală.

Spre deosebire de examenele școlare clasice, PISA nu verifică materia dintr-o programă anume, ci competențe transferabile, precum interpretarea unui grafic, compararea unor oferte de preț sau evaluarea credibilității unei surse de informație. Rezultatele sunt raportate pe o scală de niveluri de la 1 la 6, nivelul 2 fiind considerat pragul minim sub care un elev întâmpină dificultăți serioase în a folosi cunoștințele dobândite la școală în contexte practice.

Relevanța testului vine din faptul că permite comparații directe între sistemele de învățământ ale unor țări foarte diferite și arată, ediție după ediție, cum evoluează performanța școlară în timp. Pentru România, rezultatele PISA au devenit un termen de referință în dezbaterile despre calitatea educației, fiind folosite constant de decidenți, cercetători și presă pentru a evalua eficiența reformelor din sistem.

Tocmai de aceea, scăderile înregistrate în ediția 2025 față de 2022 sunt privite ca un semnal de alarmă și nu doar ca o simplă statistică.

Cristina ANDREI