România, în pericol să piardă controlul asupra a jumătate din terenurile agricole

Criza economică și agricolă îi împinge pe tot mai mulți fermieri spre insolvență sau vânzarea terenurilor. Fondurile de investiții, atât românești cât și străine, sunt pregătite să preia suprafețe mari de teren, nu pentru a dezvolta activități agricole, ci pentru a le revinde ulterior cu profit. Organizațiile de profil avertizează că România riscă să piardă controlul asupra a peste 50% din suprafața agricolă națională.

Costurile în creștere sufocă agricultura

Potrivit unei analize realizate de Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), majorarea tarifelor la energie, creșterea taxelor și impozitelor, precum și lipsa corelării salariilor cu productivitatea reală au aruncat agricultura într-o criză profundă. „România riscă să devină captivă intereselor externe”, avertizează LAPAR.

Deficitul comercial agroalimentar a ajuns în 2024 la 4,8 miliarde de euro, cu 50% mai mare față de anul precedent. Deși statistic producția agricolă a fost una dintre cele mai bune din ultimii ani, pentru bugetul statului rezultatele sunt minime. „Se plătesc subvenții, dar efectele sunt zero. Din 9,7 milioane de hectare arabile, aproape jumătate nu sunt fiscalizate și nu beneficiază de consultanță sau suport tehnic”, explică Nicu Vasile, președintele LAPAR.

Analiza organizației arată că problemele nu se rezumă doar la terenuri. Sectoare conexe precum producția de utilaje agricole, industria chimică și petrochimia sunt în mare măsură dependente de importuri. În plus, mare parte din recolte pleacă imediat la export, ca materie primă, fiind vândute ieftin către traderii internaționali. „România nu adaugă valoare. Exportăm cereale și importăm produse finite, mult mai scumpe”, arată raportul LAPAR.

De la 1 iulie, scumpirea energiei a lovit puternic sectoarele dependente de consum ridicat – pomicultura, viticultura, legumicultura. Depozitele frigorifice, sistemele de irigații sau serele au ajuns să funcționeze la costuri greu de suportat.

Paradoxul producției-record

În 2025, România a obținut o recoltă de peste 14 milioane de tone de cereale, una dintre cele mai mari din istorie. Totuși, această performanță nu s-a reflectat în câștigurile fermierilor. Prețul grâului a atins minime istorice din cauza supraproducției mondiale, în timp ce costurile de producție interne au crescut cu circa 20%.

„Fermierii români muncesc de dimineață până seara, dar profitul ajunge la traderii internaționali. Cum să putem concura când în alte state europene inputurile se ieftinesc, iar la noi se scumpesc?”, întreabă retoric președintele LAPAR.

Mulți fermieri, împinși la limită de criză, ajung să-și vândă terenurile. Fondurile de investiții – interesate să le achiziționeze pentru revânzare, nu pentru exploatare – devin astfel principalii beneficiari ai acestei situații. Estimările LAPAR arată că România ar putea pierde controlul asupra a peste 50% din suprafața agricolă.

Fermierii cer o strategie națională

Organizațiile agricole acuză lipsa unei viziuni pe termen lung. „De ani de zile cerem o strategie clară pentru agricultură. Primim doar măsuri punctuale și fragmentate. Se raportează producții-record, dar fermierii intră în faliment”, susține LAPAR.

Deși România dispune de resurse naturale uriașe, agricultura este blocată între costuri crescânde, politici incoerente și dependență de piețele externe. În timp ce autoritățile se laudă cu cifre statistice, fermierii vând terenuri, recoltele sunt cedate la prețuri derizorii, iar fondurile speculative preiau suprafețe agricole.

Gabriel MICU