România, în criză socială, sute de mii de oameni au nevoie de sprijin pentru hrană

România se confruntă cu una dintre cele mai grave situații sociale din Uniunea Europeană în ceea ce privește vulnerabilitatea tinerilor. Potrivit datelor Eurostat pentru 2025, citate de Federația Băncilor pentru Alimente din România, 15,1% dintre tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani se află în deprivare materială și socială severă, cel mai ridicat nivel înregistrat în rândul statelor membre.

În spatele procentelor se află însă povești de viață marcate de lipsuri, nesiguranță și dificultatea de a asigura chiar și necesarul de hrană. Pentru sute de mii de români, sprijinul organizațiilor sociale a devenit o necesitate, nu o soluție temporară.

Familiile cu copii, printre cele mai vulnerabile

Presiunea economică este resimțită puternic de gospodăriile cu copii. Datele arată că 29,4% dintre familiile din România cu copii aflați în întreținere sunt expuse riscului de sărăcie și excluziune socială. Efectele nu se limitează la lipsurile materiale. Atunci când o familie nu își poate asigura constant hrana, accesul copiilor la educație, servicii medicale și condiții normale de dezvoltare poate fi, la rândul său, afectat.

Federația Băncilor pentru Alimente din România atrage atenția că insecuritatea alimentară poate genera un adevărat cerc vicios, în care lipsurile de astăzi se transformă în vulnerabilități pentru generația de mâine. „Aceste cifre nu reprezintă doar statistici europene, ci destine blocate și familii pentru care asigurarea hranei este o luptă epuizantă. Insecuritatea alimentară nu este un fenomen izolat, ci o dramă care afectează întreaga familie și îi lovește cel mai puternic pe cei tineri”, avertizează reprezentanții organizației.

În acest context, rețeaua Băncilor pentru Alimente are un rol important în sprijinirea persoanelor aflate în situații vulnerabile. Prin intermediul a peste 850 de organizații neguvernamentale partenere, alimentele ajung la mai mult de 325.000 de beneficiari din întreaga țară. Printre aceștia se numără copii din centre de plasament, adolescenți proveniți din familii defavorizate, familii cu venituri reduse și părinți singuri.

Dimensiunea fenomenului este reflectată și de cantitatea de produse distribuite. Din 2016 până la sfârșitul anului 2025, Băncile pentru Alimente au colectat peste 41.000 de tone de produse alimentare și non-alimentare, echivalentul a peste 76 de milioane de porții de hrană. Cea mai mare parte, peste 37.000 de tone, reprezintă alimente salvate de la risipă.

Alte peste 3.000 de tone au fost colectate prin Colecta Națională de Alimente, iar aproximativ 1.400 de tone sunt produse non-alimentare.

De la risipă la sprijin pentru cei care au nevoie

În fața creșterii nevoilor sociale, organizația face apel la companiile din retail și industria agroalimentară să redirecționeze surplusul alimentar către persoanele vulnerabile, în loc ca acesta să ajungă la gunoi. Reducerea risipei alimentare poate deveni astfel o formă concretă de solidaritate. Produsele care nu mai pot fi comercializate, dar sunt încă sigure pentru consum, pot ajunge pe masa unor familii pentru care cumpărarea alimentelor reprezintă o problemă de zi cu zi.

Rețeaua Băncilor pentru Alimente, conectată la Federația Europeană a Băncilor pentru Alimente, reprezintă una dintre cele mai importante structuri de solidaritate alimentară din România.

Datele pentru 2025 conturează o imagine îngrijorătoare: o parte importantă a populației, în special tinerii și familiile cu copii, rămâne expusă sărăciei și excluziunii sociale. Dincolo de statistici se află însă o problemă cu efecte pe termen lung. Un copil care crește într-o familie care nu își poate asigura hrana și condițiile minime de trai pornește în viață cu un dezavantaj care poate fi dificil de recuperat.

Pentru România, provocarea nu este doar combaterea foamei de astăzi, ci și prevenirea unei noi generații afectate de sărăcie, excluziune și lipsă de oportunități. Iar pentru sute de mii de oameni, o masă sigură nu este un lucru garantat, ci un sprijin de care depind zi de zi.

Cristina ANDREI