România, epicentrul rujeolei în Europa, sub 50% dintre copii au primit prima doză de ROR

România se confruntă cu cea mai gravă criză de vaccinare din ultimele decenii, iar consecințele sunt deja dramatice. Mai puțin de jumătate dintre copii au primit prima doză de vaccin ROR (rujeolă–oreion–rubeolă) în 2025, iar țara noastră concentrează majoritatea cazurilor de rujeolă raportate în Uniunea Europeană.

Potrivit Centrul European pentru Controlul Bolilor, în intervalul 1 februarie 2024 – 31 ianuarie 2025, în UE au fost înregistrate 32.265 de cazuri de rujeolă. Dintre acestea, 27.568 provin din România. Italia, aflată pe locul al doilea, a raportat 1.097 cazuri, la o distanță considerabilă. Datele publicate de Institutul Național de Sănătate Publică arată că, între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2025, în România au fost confirmate 35.736 de cazuri de rujeolă. 27.720 dintre acestea au fost la copii sub 15 ani, iar 3.188 la adolescenți cu vârste între 15 și 19 ani. În același interval s-au înregistrat 30 de decese.

Acoperire vaccinală sub pragul critic

Rata de acceptare pentru prima doză de ROR este de doar 47,4%. Situația este și mai gravă la rapelul administrat la 5 ani, unde în unele comunități acoperirea coboară până la 20%. Toate valorile sunt mult sub pragul de 95% recomandat de Organizația Mondială a Sănătății pentru prevenirea transmiterii susținute a bolii. Tabloul general al vaccinărilor arată o scădere semnificativă și la alte imunizări din schema națională.

BCG are o acoperire de 93,5%, în timp ce vaccinurile Hep B, DTPa, VPI și Hib au fiecare câte 55%, iar vaccinul pneumococic 54%.

În cazul ROR, un singur județ a depășit 70% acoperire. În 14 județe, procentul este între 50,6% și 67,4%. În 24 de județe, rata variază între 31,3% și 49,7%, iar în trei județe este sub 30%. Cea mai mică valoare, 23,7%, a fost raportată în Argeș, iar cea mai mare, 73,8%, în Bihor. România se numără printre cele 13 state din Regiunea Europeană a OMS unde rujeola are transmitere endemică, ceea ce înseamnă că virusul circulă continuu în populație, fără întrerupere.

Un studiu realizat de Salvați Copiii România, în colaborare cu Departamentul de Sănătate Publică al Universitatea Babeș-Bolyai, a analizat opiniile a 29 de medici de familie și asistenți medicali comunitari care monitorizează peste 11.000 de copii din mediul rural. Cercetarea evidențiază bariere multiple. La nivel atitudinal, există refuz categoric și teamă de reacții adverse.

La nivel socio-cultural, intervin factori religioși, lingvistici și mobilitatea ridicată a familiilor. În plan informațional, dezinformarea din social media și miturile despre vaccinare afectează decisiv decizia părinților. La acestea se adaugă bariere sistemice: birocrație excesivă, lipsa resurselor materiale, lipsa transportului și desființarea vaccinării în școli.

Medicii de familie semnalează că eliminarea vaccinării în unitățile de învățământ și absența unor consecințe clare pentru nevaccinare au contribuit la scăderea accelerată a ratelor de imunizare, mai ales în comunitățile vulnerabile și izolate. Mulți părinți amână constant vaccinarea și evită asumarea în scris a refuzului.

Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România, afirmă că situația actuală reflectă un eșec sistemic major. Aproape jumătate dintre copii nu au primit nici măcar o doză de ROR la vârsta recomandată, iar fiecare copil nevaccinat rămâne expus riscului de îmbolnăvire și deces din cauza unei boli prevenibile.

În comunitățile unde au fost implementate echipe dedicate și unde există informare corectă și relații de încredere cu familiile, rata de vaccinare a crescut de la 50–60% la aproape 100%, arată organizația.

Măsuri propuse: de la legislație mai strictă la sprijin logistic

Experții recomandă o intervenție integrată, coordonată la nivel național, regional și local. Printre măsurile prioritare se află simplificarea raportării vaccinărilor, formalizarea colaborării dintre medicii de familie și asistenții medicali comunitari, dezvoltarea de echipe multidisciplinare locale și campanii naționale intense de informare.

Se propun, de asemenea, reintroducerea vaccinării în școli, sisteme standardizate de notificare prin SMS sau telefon pentru programări, verificarea statusului vaccinal la înscrierea în școală sau grădiniță, precum și asigurarea transportului către cabinetele medicale ori acordarea de vouchere pentru familiile vulnerabile.

Materialele informative ar trebui adaptate cultural și lingvistic, cu explicații clare privind beneficiile și riscurile fiecărui vaccin, iar personalul medical ar avea nevoie de formare suplimentară în comunicare.

Salvați Copiii România a intervenit în peste 400 de comunități rurale defavorizate și în toate maternitățile din țară, sprijinind 459.500 de mame, gravide și copii până la 5 ani. În zonele unde au fost implementate echipe integrate, ratele de vaccinare au crescut de la 50–60% la 99–100%. Evaluările arată creșteri semnificative ale accesului la servicii medicale: cu 45% mai multe controale prenatale, aproape dublarea consultațiilor decontate pentru gravide, o creștere cu 83% a ecografiilor și un plus de 80% la vaccinările copiilor conform programului național.

Specialiștii avertizează că fără o acțiune rapidă și coordonată, România riscă să rămână focarul principal de rujeolă din Europa, cu efecte grave și pe termen lung asupra sănătății publice.

Cristina ANDREI