Aproape 1 din 3 nașteri are loc fără niciun control prenatal

„98% dintre femeile însărcinate au beneficiat de cel puțin un control sau investigație prenatală în comunitate“, arată raportul de impact al celei de-a treia ediții a programului „Primul pas spre sănătate“, publicat de Salvați Copiii România și Fundația OMV Petrom

Într-o țară în care aproape una din trei nașteri are loc fără niciun control prenatal, un program național care apropie aparatura medicală de familiile din comunitățile defavorizate începe să arate rezultate măsurabile. Salvați Copiii România și Fundația OMV Petrom au publicat raportul de impact al celei de-a treia ediții a programului „Primul pas spre sănătate“, derulată în perioada aprilie 2025 – martie 2026.

Cabinete dotate în 25 de județe

Ediția a treia a vizat dotarea a 61 de cabinete de medicină de familie, selectate printr-un concurs național deschis. Acestea au primit aparatură pentru monitorizarea sănătății mamei și a copilului, printre care ecografe, electrocardiografe, defibrilatoare automate, holtere pentru tensiune arterială, pulsoximetre și dopplere fetale.

Echipamentele au ajuns în cabinete din 25 de județe, care deservesc 10.887 de copii, 6.648 de mame și 1.609 gravide. De la lansarea programului, numărul cabinetelor dotate a ajuns la 223, cu un total de 2.020 de echipamente medicale moderne. Anul acesta a debutat și a patra ediție, prin care alte 62 de cabinete vor fi echipate.

Programul este considerat cel mai mare program național dedicat susținerii sănătății timpurii prin intermediul medicinei de familie. Scopul lui este reducerea mortalității infantile, prin îmbunătățirea accesului gravidelor, al mamelor și al copiilor de până la 5 ani la servicii medicale primare de calitate.

Datele Institutului Național de Statistică arată că, în 2025, rata mortalității infantile a fost de 6,2 la mia de copii născuți vii în mediul rural, față de 4,8 la mie în mediul urban. Diferența evidențiază inegalități persistente în starea de sănătate și în accesul la servicii medicale pentru mame și copii. Distanțele față de unitățile sanitare, vulnerabilitatea socio-economică și accesul inegal la prevenție și la monitorizarea sarcinii contribuie la menținerea acestor decalaje.

Ce spun femeile care au beneficiat de program

Potrivit raportului, dotarea cabinetelor a apropiat investigațiile și monitorizarea medicală de casa pacientelor. Dintre beneficiare, 96% au primit consultații în cabinetul medicului de familie, 72% au beneficiat de analize de sânge, iar 80% spun că serviciile primite au fost gratuite în totalitate. Pentru 67% dintre respondente, investigațiile disponibile local au eliminat nevoia de a merge la alte unități medicale pentru servicii similare.

Medicul de familie a devenit principalul punct de acces la informație: 92% dintre beneficiare îl indică drept principala sursă de informații despre sănătate în timpul sarcinii și după naștere, iar 96% afirmă că au primit informații sau consiliere privind sănătatea mamei și a copilului.

Și medicii observă schimbări. Dintre cei implicați în program, 64% declară că au dezvoltat serviciile de monitorizare prenatală, iar 69% menționează dezvoltarea evaluărilor pediatrice. Tot 64% colaborează cu pediatri sau neonatologi pentru monitorizarea copiilor prematuri. Mai mult, 71% dintre medicii de familie consideră că a crescut ponderea consultațiilor preventive, ceea ce permite identificarea mai timpurie a riscurilor.

Aproape jumătate dintre ei, 44%, apreciază că necesitatea trimiterii pacienților către spitale s-a redus semnificativ. Din perspectiva medicilor, principalele teme care necesită educație pentru sănătate sunt vaccinarea copilului și planificarea familială (57%), alăptarea (49%) și monitorizarea sarcinii (43%).

Sarcinile la minore, o problemă care rămâne

Raportul arată că sarcinile la minore rămân o realitate importantă în comunitățile beneficiare. Doar 3% dintre medici apreciază că gravidele minore efectuează toate controalele recomandate, iar 15% consideră că acestea fac majoritatea controalelor. Principalele bariere sunt nivelul scăzut de educație pentru sănătate (85%), condițiile socio-economice precare (74%), lipsa sprijinului familial (43%) și lipsa informării (33%).

Datele arată că apropierea serviciilor medicale trebuie însoțită de informare și sprijin familial, pentru ca adolescentele însărcinate să poată urma constant monitorizarea prenatală. Infecțiile respiratorii sunt cea mai frecventă problemă de sănătate la copiii între 0 și 1 an, fiind menționate de toți medicii respondenți.

Pe locul al doilea se află afecțiunile digestive (61%), urmate de problemele de alimentație și nutriție (57%). Rezultatele arată că rolul medicului de familie nu este doar curativ, ci și educativ: consilierea părinților privind alimentația sugarului, alăptarea, semnele de deshidratare, creșterea în greutate și diversificarea alimentației devine o componentă centrală a îngrijirii copilului mic.

Gabriela Alexandrescu, președinte executiv al Salvați Copiii România, a explicat că intervenția a fost orientată către familii care cumulează mai mulți factori de vulnerabilitate: participare redusă pe piața muncii, dependență economică ridicată, venituri modeste raportate la dimensiunea gospodăriei și responsabilitatea îngrijirii unui număr mare de copii mici.

În acest context, spune ea, investițiile din program pot produce beneficii care depășesc sfera strict medicală, contribuind la reducerea costurilor suportate de familii, la creșterea accesului la servicii preventive și la diminuarea inegalităților în accesul la asistența medicală primară. „Programul «Primul pas spre sănătate» demonstrează că investițiile în medicina de familie generează impact pe termen lung în comunitățile vulnerabile“, a declarat Amalia Fodor, director executiv al Fundației OMV Petrom. Ea a adăugat că, prin acces mai bun la monitorizarea sarcinii, la prevenție și la educație pentru sănătate, programul contribuie la combaterea cauzelor prevenibile ale mortalității infantile.

Cristina ANDREI