Promisiuni mari, riscuri și multe semne de întrebare în planul PSD de relansare economică

PSD și-a prezentat propriul pachet de măsuri pentru relansarea economiei, promițând o creștere de peste 3% în trei ani, 5% în cinci ani, reducerea deficitului comercial și crearea a 120.000 de locuri de muncă. Programul conține facilități fiscale masive, investiții în industrii strategice și garanții de stat pentru credite, dar ridică și numeroase semne de întrebare privind realismul și sustenabilitatea lui.

Ținte optimiste, fără calcule clare

Creșterea economică de peste 5% în cinci ani pare greu de atins în condițiile unui deficit bugetar ridicat și al datoriilor în creștere. Reducerea deficitului comercial de la 9,5% la sub 8% din PIB în trei ani ar necesita o explozie a exporturilor, dar programul nu explică cum vor deveni competitive produsele românești pe piețele externe.

În plus, cele 120.000 de locuri de muncă promise ar urma să apară în sectoare intens tehnologizate, precum industria farmaceutică, auto sau chimică – domenii unde investițiile sunt mari, dar numărul de angajați direct implicați rămâne relativ mic.

Unul dintre punctele centrale ale programului este creditul fiscal de 150% sau 200% pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare. În teorie, măsura stimulează inovația. În practică, România are un istoric de abuzuri în care companiile au raportat cheltuieli fictive, iar statul a pierdut venituri consistente la buget.

PSD promite un ghișeu unic pentru toate avizele și autorizațiile necesare investițiilor. Ideea a fost vehiculată și de alte guverne, dar fără succes, din cauza administrației fragmentate și a rezistenței la digitalizare. Fără o reformă profundă a instituțiilor, riscul este ca platforma să fie doar un site nou peste un sistem birocratic vechi.

Marii jucători, favorizați

Planul PSD se concentrează pe investiții de peste 20 de milioane de euro, ceea ce avantajează companiile mari și străine. IMM-urile, motorul economiei românești, riscă să rămână pe margine, chiar dacă primesc garanții de stat pentru credite. Experiența cu IMM Invest sau Start-Up Nation arată însă că multe astfel de scheme au fost folosite ineficient, iar statul a rămas cu riscurile.

Strategia „cumpără național” în sănătate, prin stimularea achizițiilor de medicamente românești, riscă să intre în contradicție cu regulile de concurență ale Uniunii Europene. În plus, poate duce la scumpiri și la produse mai puțin performante pentru pacienți. O parte din facilități – cum este cea pentru gazul natural ca materie primă – depind de începerea exploatării Neptun Deep în 2026, un proiect expus la întârzieri și riscuri geopolitice.

În același timp, multe dintre programe mizează pe fonduri europene și finanțări internaționale, fără să spună ce se întâmplă dacă acestea nu pot fi atrase.

Nu în ultimul rând, planul PSD nu are girul coaliției de guvernare și ar putea rămâne doar pe hârtie. Social-democrații l-au prezentat insistent ca „proiect propriu”, folosindu-l și ca armă politică împotriva partenerilor de guvernare.

În concluzie, programul PSD de relansare economică amestecă idei atractive cu promisiuni greu de realizat. În lipsa unor calcule clare, a unor garanții de implementare și a consensului politic, riscul este ca măsurile să rămână doar în registrul electoral, nu în cel economic.

Gabriel MICU