Program național pentru reducerea mortalității infantile prin dotarea a 60 de cabinete medicale

Accesul la servicii medicale de bază rămâne o problemă majoră în România, în special în mediul rural, unde mortalitatea infantilă este semnificativ mai ridicată decât în orașe. Cele mai recente date arată că peste 1.000 de localități se confruntă cu deficit de medici de familie, iar autoritățile și organizațiile implicate încearcă să reducă acest decalaj prin investiții în infrastructura medicală.

Potrivit datelor publicate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), la finalul anului 2025, nu mai puțin de 1.055 de localități din România înregistrau lipsă de medici de familie, fiind necesari încă 1.473 de medici pentru a acoperi nevoile existente. Situația este aproape neschimbată față de anul precedent, ceea ce indică o stagnare îngrijorătoare a sistemului.

Din totalul localităților afectate, 335 nu aveau medic propriu, fiind deservite doar prin puncte de lucru ale medicilor din alte localități, iar 175 de localități nu beneficiau deloc de servicii medicale de medicină de familie. Restul comunităților se confruntă cu un număr insuficient de medici raportat la populație.

Mortalitatea infantilă, aproape dublă față de media europeană

Lipsa accesului la servicii medicale primare are efecte directe asupra sănătății populației, în special asupra copiilor. În România, mortalitatea infantilă se menține printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, cu o rată de 6,6 la mie, aproape dublă față de media europeană, estimată la aproximativ 3,3–3,5 la mie. Disparitățile între mediul rural și urban sunt evidente: 7,9 la mie în mediul rural, comparativ cu 5,3 la mie în mediul urban, ceea ce subliniază necesitatea unor intervenții rapide în zonele defavorizate.

De asemenea, aproape 10% dintre nașterile din România provin de la mame adolescente, iar procentul nașterilor fără control prenatal rămâne ridicat, în special în rândul fetelor foarte tinere.

În acest context, programul național „Primul pas spre sănătate” continuă în 2026 cu cea de-a patra ediție, în cadrul căreia 60 de cabinete de medicină de familie din mediul rural vor fi dotate cu aparatură medicală modernă, investiția totală ridicându-se la un milion de euro. Prin această etapă, numărul total al cabinetelor dotate va ajunge la 220 până la finalul anului 2026.

Echipamentele care vor fi oferite includ ecografe, electrocardiografe, defibrilatoare automate, holtere pentru tensiune arterială, pulsoximetre și aparate Doppler vascular și fetal. Reprezentanții programului subliniază că aceste investiții contribuie la aducerea serviciilor medicale mai aproape de comunitățile rurale, reducând distanțele pe care pacienții trebuie să le parcurgă pentru consultații și monitorizarea sarcinii.

Autoritățile cer strategii pe termen lung

Larisa Mezinu-Bălan, vicepreședinte al CNAS, a subliniat că distribuția medicilor de familie evidențiază o inechitate clară între mediul urban și cel rural și că implicarea autorităților locale este esențială pentru atragerea medicilor în comunitățile defavorizate. La rândul său, conf. univ. dr. Gindrovel Dumitra, vicepreședinte al Societății Naționale de Medicina Familiei, a atras atenția asupra necesității unui masterplan guvernamental care să includă investiții în infrastructură, stimulente financiare și soluții pentru familiile medicilor, astfel încât tinerii specialiști să fie încurajați să profeseze în mediul rural.

Presiune tot mai mare asupra spitalelor

Datele din sistemul medical arată că lipsa medicilor de familie contribuie direct la aglomerarea spitalelor. În anul 2025, din cele peste 3,6 milioane de cazuri externate după spitalizare continuă, doar aproximativ o treime au ajuns la spital cu trimitere de la medicul de familie, în timp ce peste 2 milioane de cazuri au ajuns direct prin serviciile de urgență.

Acest fenomen reflectă rolul esențial al medicului de familie în prevenție, diagnostic precoce și orientarea corectă a pacienților în sistemul de sănătate.

Rezultatele edițiilor anterioare ale programului „Primul pas spre sănătate” arată un impact concret în comunitățile rurale. Aproximativ 84% dintre gravide au beneficiat de controale lunare, iar 80% dintre copii au fost monitorizați periodic, ceea ce indică o orientare puternică spre prevenție. Totodată, peste 90% dintre mame au primit servicii de consiliere și educație pentru sănătate, iar 93% dintre medicii implicați consideră că programul contribuie direct la reducerea mortalității infantile.

Specialiștii avertizează că fără investiții constante în medicina de familie și fără politici publice coerente, diferențele dintre mediul urban și rural riscă să se accentueze, iar accesul echitabil la servicii medicale de bază va rămâne o provocare majoră pentru sistemul de sănătate din România.

Cristina ANDREI