Prezentări științifice susținute de studenții Facultății de Management și Dezvoltare Rurală Călărași

Studenții Facultății de Management și Dezvoltare Rurală, din cadrul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară București, au marcat, ca în fiecare vară, un dublu eveniment, menit să îmbine știința cu tradiția. Este vorba de Ziua Iei și Sesiunea de comunicări științifice a studenților și cadrelor didactice.

Atât profesorii, cât și studenții s-au îmbrăcat în ii tradiționale românești, în semn de respect și apreciere pentru moștenirea culturală a României. Anul acesta au fost prezentate 31 de lucrări, care vor fi publicate într-un volum de lucrări științifice de management și dezvoltare rurală.

Manifestarea a avut loc, mai exact, marți, 24 iunie 2025, în Sala Amfiteatru a Facultății de Management și Dezvoltare Rurală din municipiul Călărași. La aceasta au participat membrii comisiei – prof. univ. dr. Daniela Crețu (președinte al comisiei și directorul Facultății de Management și Dezvoltare Rurală, Filiala Călărași), șef lucrări dr. Cecilia Neagu; șef lucrări dr. Nicoleta Oltenacu; șef lucrări dr. Elena Lascăr; șef lucrări dr. Radu Andrei Iova; deputatul Mihai Ghigiu (președintele Comisiei de Învățământ, conferențiar SNSPA); Ion Cioroianu (inginer agronom, prim vicepreședinte al Asociației de Cercetare și Inovare din România, membru al Academiei de Științe Agricole); dr. ing. Daniel Botănoiu (consilier de stat la cancelaria prim-ministrului, președintele Asociației Fermierilor din România); studenții facultății care au susținut lucrările și presa locală.

În debutul evenimentului, Daniela Crețu a evidențiat rolul esențial pe care astfel de inițiative îl joacă în coagularea mediului universitar și în stimularea performanței în domeniul cercetării. Aceste întâlniri nu doar că sprijină parcursul educațional și profesional al studenților, dar contribuie activ la întărirea relației dintre universitate și comunitate.

Sărbătoarea iei și sesiunea de comunicări științifice oferă un cadru inspirat pentru a aduce laolaltă moștenirea culturală și spiritul inovator, reafirmând valorile naționale în contextul unei perspective moderne. „Cred că ar trebui să dăm un semnal în comunitate și, poate că, de anul viitor, ar fi ideal să începem mai de dimineață acest eveniment, să facem un marș de promovare a iei până în centrul orașului și înapoi. Nu știu câți locuitori ai Călărașiului știu că astăzi este Ziua Iei, dar, poate că, văzându-ne îmbrăcați așa, dăm un semnal de unitate. Pentru că această piesă unicat este cea care ne unește. Astăzi, într-adevăr, moștenirea noastră de suflet trebuie neapărat împărtășită către ceilalți. Și nu este suficient să ne vedem doar noi între noi aici, în amfiteatru, ci trebuie să mai vadă și alții. Așa, încet-încet, poate că vom conștientiza populația că azi, pe 24 iunie, și în fiecare an la această dată, se organizează evenimentul Ziua Națională a Iei, care tinde să devină o zi universală pentru românii de pretutindeni”, a transmis prof. univ. dr. Daniela Crețu, specificând totodată că satul românesc are un potențial extraordinar de dezvoltare, iar studenții facultății – bine pregătiți teoretic și practic – sunt cei care vor contribui direct la valorificarea acestui potențial.

Atât viitorii absolvenți, cât și cei din generațiile anterioare sunt dovada vie că investiția în educație agricolă și rurală poate transforma cu adevărat comunitățile. „Sunt convinsă că peste zece ani satul românesc, în special cel din Bărăgan, va arăta complet diferit, modernizat și sustenabil. Componenta practică joacă un rol esențial în formarea studenților noștri. Dincolo de stagiile desfășurate în fermele agricole din zonă, în fiecare vară organizăm deplasări în diverse regiuni ale țării, tocmai pentru a le oferi ocazia de a observa și compara practici agricole și tehnologii din alte regiuni ale țării. Anul trecut am fost în Oltenia, iar vara aceasta vom merge în Moldova. Mai mult decât atât, studenții participă constant la evenimente internaționale: de fiecare dată când are loc Târgul de Utilaje și Tehnologii Agricole de la Hanovra, minimum 40 de studenți iau parte. Este o experiență valoroasă, un adevărat schimb de bune practici, care le oferă acces la cele mai noi inovații din domeniu și le lărgește orizontul profesional”, a completat prof. univ. dr. Daniela Crețu.

„Eu nu cred în ideea că satul românesc este doar pentru cei în vârstă, care nu au alte oportunități”

Deputatul Mihai Ghigiu a atras atenția asupra faptului că educația este esențială și are impact direct în prosperitatea unei țări. România nu duce lipsă de bani, ci de oameni pregătiți care să știe cum să-i folosească în mod eficient. „Cred că este important ca, în momentul în care vorbim de școală, să nu ne referim doar la partea de cunoștințe. Ce cunoștințe specifice putem să dobândim, ci să ne gândim ce poate face școala, în sensul cel mai larg al cuvântului, pentru societate. Bănuiesc că deschideți televizorul, vă uitați la deficit, PNRR, probleme de fiscalitate și așa mai departe. România nu duce lipsă de bani. România duce lipsă de specialiști care să știe cum să folosească acei bani. Iar pentru asta, fie că ne referim la medici, la ingineri de orice fel, la oameni politici sau la orice vreți dumneavoastră, avem nevoie ca școala să participe la acest efort de a pregăti oameni care să ajute România să facă acel pas mare, să iasă din zona de tranziție și să meargă spre o zonă, mai degrabă, de modernizare și stabilitate. Și cred că universitățile, indiferent că vorbim de cele din centre mari sau filiale din centre mai mici, au un rol extrem de important. Eu sunt și în cadrul Comisiei de Învățământ a Camerei Deputaților. Susțin ideea că universitățile au rolul de a sprijini comunitatea să se dezvolte. Faptul că aici vorbim de o specializare care ține cumva de specificul județului, de zona de agricultură și dezvoltare rurală, cu atât mai mult cred că această filială are menirea de a sprijini dezvoltarea județului Călărași. Indiferent pentru ce motiv ați ales această specializare, sper să vă placă. Vă rog să faceți ceva ce vă place. Chiar dacă, de multe ori, este vorba și de bani, eu vă spun că vă înșelați. Indiferent ce faceți, dacă sunteți buni la acel lucru, cu siguranță și răsplata financiară vine. Vă sfătuiesc să fiți curajoși, pentru că, dacă vă doriți o schimbare, aceasta vine doar prin curaj. Vă sfătuiesc să rămâneți alături de școală și alături de ideea de a învăța, indiferent că ne referim la o activitate formală sau la diferite experiențe de care puteți avea parte. Inclusiv o vizită de studiu este o formă de a învăța, din punctul meu de vedere. Și vă sfătuiesc să vă gândiți că satul românesc are nevoie de voi pentru a se dezvolta. Are nevoie să ieșim din acea paradigmă în care satul românesc e doar îmbătrânit, lipsit de infrastructura minimală care să asigure un confort. Eu nu cred în ideea că satul românesc este doar pentru cei în vârstă, care nu au alte oportunități. Și am văzut zeci de exemple în care satul românesc are potențial. Dar are potențial prin oameni care își doresc să facă acest lucru. Și eu sper că vă doriți și voi același lucru. Încă o dată: felicitări, învățați, fiți curajoși și luptați pentru ceea ce credeți!”, a îndemnat deputatul Ghigiu.

„Eu cred că trebuie să vă faceți voi viitorul, nu noi”

Sfaturi valoroase a oferit și prim vicepreședintele Asociației de Cercetare și Inovare din România, Ion Cioroianu. Acesta a avertizat că agricultura este o meserie frumoasă, dar complexă și grea. Iar dacă nu este făcută cu pasiune, viața nu e deloc ușoară. „Sunt inginer agronom la bază, mi-a plăcut această meserie și am practicat-o aproximativ 35 de ani în producție. Vreau să vă spun că este o meserie foarte frumoasă, dar în același timp complexă și dificilă. Dacă nu vă place, va fi o corvoadă toată viața. Cei care au o pasiune pentru plante vor face performanțe extraordinare. Eu am cultivat aproape toate plantele care se cultivă în România, în afară de cânepă, orez și bumbac. Adică plante tehnice, cereale, legume, pomi, vie, plante medicinale. Încă o dată vă spun că plantele sunt cele care ne dau hrană nouă și animalelor, ne dau oxigen și ne ajută să ne relaxăm. Așa că iubiți-le și, părerea mea, cei care terminați această facultate, practicați-o. Meseria dumneavoastră este să produceți hrană din plante. Cercetarea agricolă românească este indispensabilă agriculturii. Nu putem avansa și nu ne putem dezvolta fără cercetare agricolă. Cercetarea agricolă românească este performantă, însă e nevoie de bani. La ora actuală, cercetarea este finanțată din venituri proprii și din proiecte. Cercetarea agricolă înseamnă crearea de soiuri și hibrizi, tehnologii noi, într-un cuvânt, cercetare aplicativă. Tot mai mult au pătruns tehnologii și semințe de soiuri și hibrizi străini, dar să știți că în anii cu probleme, soiurile noastre sunt totuși mai bune, adaptate la condițiile de climă și sol. Aproape de dumneavoastră este Institutul de Cercetări pentru Cereale și Plante Tehnice Fundulea, apoi Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă de la Mărculești, înființată în 1929, în Bărăgan. Așa că cei cărora le place cercetarea nu greșesc, deși nu este plătită așa cum ar trebui. Însă este o oportunitate foarte bună pentru cei interesați de acest segment. Cum a spus și domnul deputat, dacă vă place ceea ce faceți, vor veni și performanțele. Nu veți simți ca o corvoadă ceea ce ați ales, ci dimpotrivă, vă va aduce satisfacții. Să știți că tot mai mulți tineri au început să se îndrepte către agricultură. Am cunoscut tineri care m-au impresionat. Sunteți mult mai buni decât noi. Pentru că, spre deosebire de noi, sunteți mai adaptabili, stăpâniți foarte bine partea de digitalizare, găsiți informația rapid și o aplicați. Așa că viitorul este al vostru. Eu cred că trebuie să vă faceți voi viitorul, nu noi. Și noi putem greși, iar eu sunt adeptul ca tinerii să fie în funcții decidente. Chiar dacă greșesc, se poate învăța din greșeli. Pregătirea profesională are două componente: teoretică și practică. Puneți foarte mult accent pe partea practică. Nu trișați în meserie! Dacă faceți asta și sunteți adepții ideii «Lasă că merge și așa», vă trișați pe voi înșivă și cu siguranță veți pierde. Fiți exigenți, citiți și aplicați. Vă doresc succes și să fiți sănătoși”, le-a urat studenților, inginerul Cioroianu.

„Astăzi tehnologia din agricultură este mai performantă decât cea din transporturi”

La rândul său, dr. ing. Daniel Botănoiu le-a mărturisit tinerilor că, pentru el, educația și agricultura sunt foarte importante. Educația, pentru că fără educație nu faci nimic, iar agricultura fiindcă mănânci de trei ori pe zi. „Cred că trebuie să facem acest efort de a înțelege că tot ceea ce înseamnă cercetare, învățământ și inovare este legat de partea practică. Este legat și de profitul obținut, căci până la urmă, ne place sau nu, dacă nu avem în cont suma respectivă, tratăm ca atare situația. Spunem că e complicat, greu, e mai simplu cu internetul decât cu știința. Văzându-vă îmbrăcați așa, în portul tradițional, să știți că în fiecare costum găsiți o pată de culoare, o lacrimă a celor care au creat aceste ii. Este lacrima poporului român care a menținut tradiția de-a lungul timpului și trebuie să fim mândri de acest lucru. Sunteți extraordinar de frumoși. Ziua Iei ne-a reprezentat și ne reprezintă întotdeauna, pentru că un spațiu rural fără tradiție, fără cultură, nu înseamnă nimic. Economicul din rural nu-ți aduce fericirea. Dacă ne gândim foarte bine la ceea ce a însemnat menținerea tradiției culturale și, mai ales, la raportul acesta de forță între urban și rural, vom constata că ruralul are nevoie de noi. Are nevoie de fiecare dintre dumneavoastră. Nu mai suntem în situația în care cei apropiați îți spun să te faci doctor sau inginer și să lași povestea cu tractoristul. Astăzi tehnologia din agricultură este mai performantă decât cea din transporturi. O să găsiți o combină sau un tractor mai performant decât mașina cu care mergeți dumneavoastră…Pe de altă parte, eu cred că toți avem o datorie morală de a rămâne aici, de a rămâne acasă și de a face ceva pentru comunitate… Nu trebuie să abandonați niciodată nimic. Fiți perseverenți. Dacă sunteți perseverenți ca apa care se duce în același loc și găurește metalul, așa veți reuși și dumneavoastră. Să nu vă descurajați niciodată. Întotdeauna veți găsi, la locurile de muncă, un coleg, doi sau mai mulți care vă vor spune că sunteți slab pregătiți, încât, la un moment dat, ajungi să crezi că chiar este așa… Nu cedați niciodată la ispitele mărunte și mergeți către direcțiile dumneavoastră. Sunteți foarte buni și puteți să reușiți. Adică sunteți acolo unde trebuie să fiți. Numai că trebuie să fiți perseverenți, să aveți curaj, să duceți mai departe tradiția. Să duceți mai departe ia și nu doar de ziua ei. Purtați-o în fiecare zi cu mândrie. Și să ascultați de doamna Crețu, că nu vă spune niciodată prostii”, a punctat dr. ing. Daniel Botănoiu.

Alocuțiuni au mai susținut Andrei Radu Iova, Cecilia Neagu și Nicoleta Oltenacu, după care s-a trecut la prezentarea lucrărilor științifice. Precum „Ia – Simbol și identitate” (șef lucrări dr. Elena Lascăr); „Inteligența emoțională în leadership” (Raluca Georgiana Fâșie și Adrian Mădălin Iordache, sub coordonarea prof.univ.dr.

Daniela Crețu); „Percepția clienților privind piața asigurărilor. Studiu de caz” (Marian Iorgoiu, sub coordonarea prof.univ.dr. Daniela Crețu); „Identificarea comportamentului de leadership în antreprenoriatul agricol. Studiu de caz” (Elena Violeta Petre, sub coordonarea prof.univ.dr. Daniela Crețu); „Gestionarea conflictelor într-o organizație” (Ana-Maria Vasile și Maria Petcu, sub coordonarea prof.univ.dr.

Daniela Crețu); „Using Voice Assistants in education” (Greta Alexandrova, coordonator Prof univ. dr. Evghenia Goranova), etc.

„Este o adevărată provocare să faci cercetare în ceea ce privește dezvoltarea rurală”

Una peste alta, astfel de evenimente sunt deosebit de importante pentru studenți și comunitate. Aceasta a fost concluzia împărtășită, la finalul evenimentului, de către prof. univ. dr. Daniela Crețu, care își dorește din tot sufletul ca tradiția să continue peste ani. „Încă o dată studenții noștri s-au prezentat la înălțime. De fiecare dată reușesc să ne surprindă în mod plăcut, atât prin componenta culturală tradițională, cât și componenta științifică. De la un an la altul, lucrările au fost mai valoroase, mai aplicate în ceea ce privește cercetarea. Pe lângă cele 31 de lucrări prezentate astăzi în plen, mai erau încă 15 lucrări care trebuiau prezentate ca și postere, dar vor fi regăsite în volumul de lucrări științifice al facultății. Dacă este să mă refer la provocări…Este o adevărată provocare să faci cercetare în ceea ce privește dezvoltarea rurală. Sunt foarte multe lucrări de cercetare. În acest sens facultatea noastră, nu doar cea din Călărași, ci și cea din București, Slatina, au astfel de cercetări și rezultatele ar trebui să fie mai departe și implementate. Din păcate însă de foarte multe ori rămân doar la nivelul de cercetare și la nivelul de lucrare scrisă. Factorii responsabili poate că ar trebui să se implice mai mult, poate că ar trebui ca într-adevăr să țină cont de rezultatele cercetării noastre. De anul viitor chiar vom relua acea situație în care invitam și oficialitățile locale la acțiunea noastră. Acum știu că sunt prinși cu alte activități. Probabil că și ziua de 24 iunie, fiind atât de complexă și atât de importantă la nivel național, poate cumva ar trebui să organizăm după-amiază evenimentele, fie mai de dimineață. Căci într-adevăr ar fi foarte interesant ca și factorii cu responsabilități în domeniu să participe la astfel de astfel de acțiuni. În ceea ce mă privește, ce-i drept, așa cum spuneau și colegii mei în alocuțiunile dumnealor, există un mare potențial în spațiul rural. Un potențial nefructificat, din toate punctele de vedere. Adică atât în ceea ce privește agricultura, cât și în ceea ce privește activitățile non agricole și în mod special agroturismul și turismul rural. Iar pentru Călărași chiar se pretează astfel de activități. Și avem un astfel de proiect la Filiala Călărași cu identificarea tuturor factorilor, tuturor resurselor naturale și antropice în ceea ce privește dezvoltarea turismului rural în județul Călărași, mai ales pe brațul Borcea…Vreau să le spun studenților că sunt mândră de ei. Mă bucură faptul că au înțeles că putem să fim uniți atât în ceea ce privește educația și cercetarea, dar și prin tradiții și obiceiuri românești”, a concluzionat directorul Facultății de Management și Dezvoltare Rurală – Filiala Călărași.

Diana ARON