„Nu putem cere aceleași rezultate unor copii cărora le oferim șanse radical diferite“

Rezultatele testării internaționale PISA 2025 confirmă o realitate cunoscută, dar tot mai greu de ignorat: România rămâne mult sub media OCDE la competențele de bază ale elevilor, iar șansele unui copil la o educație de calitate depind în continuare, într-o măsură uriașă, de banii și de școala pe care i-o oferă familia. Datele au fost analizate de World Vision România, organizație care lucrează de 36 de ani cu copii și familii vulnerabile, mai ales din mediul rural.

Scoruri în scădere față de 2022

România a obținut 425 de puncte la Științe, 419 la Matematică și 413 la Lectură, ocupând din nou un loc pe antepenultima poziție în Uniunea Europeană și situându-se undeva între locurile 48 și 55 dintre țările și economiile participante, în funcție de domeniu. La noua probă de rezolvare computațională a problemelor, țara noastră a obținut 442 de puncte, tot sub media OCDE.

Comparativ cu evaluarea din 2022, scorurile românești au scăzut la toate cele trei domenii testate: cu 16 puncte la Lectură, 9 puncte la Matematică și 3 puncte la Științe. Cifrele arată o problemă de fond: 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul de bază la Matematică, 48% la Lectură și 46% la Științe. Doar 1% dintre elevi ajung la niveluri ridicate de performanță la Lectură.

La proba de rezolvare computațională a problemelor, 57% dintre elevi se situează sub nivelul pe care OCDE îl consideră reperul minim pentru competențe solide în acest domeniu.

World Vision România atrage însă atenția că testarea PISA nu surprinde întreaga realitate. Evaluarea se adresează adolescenților de 15 ani încă înscriși în școală, în clasa a șaptea sau mai sus, iar cei care au abandonat deja cursurile nu mai apar în statistici. Eșantionul din România a reprezentat aproximativ 76% din populația totală de 15 ani.

Organizația explică faptul acesta prin experiența directă din comunitățile rurale în care activează, unde riscul de abandon poate fi observat cu mult înainte ca un copil să părăsească efectiv școala: rezultate slabe acumulate an de an, absențe și repetenție, lipsa banilor pentru transport și materiale, sau dificultatea familiei de a susține continuarea studiilor, mai ales la trecerea spre liceu.

„PISA ne spune ceva esențial: nu putem cere aceleași rezultate unor copii cărora le oferim șanse radical diferite. Pentru unii copii, familia poate plăti meditații, poate cumpăra un laptop, poate asigura transportul la un liceu bun și poate interveni imediat când apar dificultăți. Pentru alții, continuarea școlii poate depinde de existența unei mese calde, a unui autobuz sau a unei burse. Școala publică trebuie să le ofere tuturor competențele de bază, indiferent de veniturile părinților. Iar atunci când un copil părăsește școala devreme, el nici măcar nu mai ajunge în statisticile PISA. De aceea avem nevoie de mai multe resurse și de intervenții mai puternice exact în comunitățile în care copiii au cel mai mare risc să rămână în urmă sau să abandoneze“, a declarat Mihaela Nabăr, director executiv al Fundației World Vision România.

122 de puncte diferență între elevii avantajați și cei dezavantajați

Datele PISA arată o inegalitate accentuată în funcție de statutul socio-economic. La Științe, elevii din sfertul cel mai avantajat au obținut, în medie, cu 122 de puncte mai mult decât cei din sfertul cel mai dezavantajat, față de o diferență de doar 85 de puncte la nivelul OCDE. Statutul socio-economic explică aproximativ 22% din variația rezultatelor la Științe în România, comparativ cu 12% în medie în țările OCDE.

La Lectură, diferența dintre elevii avantajați și cei dezavantajați este tot de 122 de puncte. România ocupă locul 4 din 86 de sisteme educaționale pentru care există date la acest indicator, fiind printre țările cu cele mai mari decalaje socio-economice de performanță. Doar 7% dintre elevii dezavantajați ajung în sfertul superior al performanței la Științe, față de 12% în medie în OCDE.

Inegalitatea se manifestă și între școli: România se numără printre cele zece sisteme educaționale participante la PISA în care diferențele de performanță dintre școli sunt foarte mari. Peste jumătate din diferențele observate în rezultatele elevilor la Științe sunt asociate cu școala pe care o frecventează, ceea ce arată cât de mult contează, pentru un copil din România, accesul la o școală bună.

Datele World Vision confirmă tabloul acesta. Potrivit raportului „Bunăstarea copilului din mediul rural 2024”, 41% dintre elevii de gimnaziu din rural declară că nu intenționează să continue studiile la liceu, orientându-se spre muncă, activități în gospodărie sau cursuri de calificare. Ieșirea din educație începe, în unele cazuri, încă de la 13 ani. 24% dintre copiii din mediul rural mănâncă doar două mese pe zi, iar 23% merg uneori sau întotdeauna la culcare flămânzi din lipsă de mâncare în casă.

Deși 80% dintre tinerii din mediul rural și din comunități vulnerabile își doresc să urmeze studii superioare, unul din trei se teme că familia nu va avea resursele financiare necesare pe durata facultății.

Ce propune World Vision România

Organizația a formulat patru direcții principale de intervenție. Prima vizează educația timpurie, care ar trebui tratată ca una dintre principalele politici de reducere a inegalității, prin acces la grădiniță, resurse pentru învățare și profesori bine pregătiți. Estonia, cea mai performantă țară din UE la PISA 2025 la Științe și Matematică, pune educația timpurie printre fundamentele sistemului său.

Prin programul „Start în educație”, World Vision România a ajuns la 240.000 de copii preșcolari, 50.000 de părinți și 9.000 de educatori. A doua direcție ține de finanțare: școlile din zonele sărace, rurale sau izolate ar trebui să primească mai multe resurse, dar și mai multă autonomie în folosirea lor, însoțită de evaluarea periodică a rezultatelor.

Pentru copiii vulnerabili, spun reprezentanții organizației, o singură măsură este rareori suficientă — masa caldă, educația remedială, transportul, rechizitele, bursele, consilierea și mentoratul trebuie gândite împreună.

A treia propunere vizează atragerea și păstrarea profesorilor bine pregătiți în comunitățile vulnerabile și greu accesibile, prin formare relevantă și sprijin pentru școlile cu cele mai multe nevoi. A patra direcție privește evaluarea elevilor pe parcursul școlarizării, nu doar la finalul clasei a VIII-a, astfel încât dificultățile să fie depistate din timp și urmate de intervenții concrete: educație remedială, planuri individuale de recuperare și sprijin suplimentar.

Organizația cere totodată ca Evaluarea Națională să măsoare cu adevărat competențele dobândite, iar trecerea la liceu să fie protejată de mecanisme de admitere care ar putea avantaja copiii ale căror familii își permit pregătire suplimentară.

Rezultate concrete în programele World Vision

World Vision România susține că sprijinul constant poate schimba parcursul educațional al copiilor vulnerabili. În 2026, 84% dintre elevii din mediul rural sprijiniți prin programul „Vreau în clasa a 9-a“ au promovat Bacalaureatul, cu 7,1 puncte procentuale peste media națională. Programul oferă pregătire școlară, mentorat, consiliere, dezvoltare personală și sprijin pentru costurile continuării liceului. În programul „Pâine și Mâine“, care combină masa caldă cu sprijinul educațional, 78,5% dintre copii și-au îmbunătățit rezultatele la Limba română, iar 76% la Matematică. „Nu putem considera un sistem de educație performant cât timp rezultatele copiilor depind atât de mult de resursele familiei și de școala în care ajung. Știm din programele noastre că un copil poate recupera atunci când primește sprijinul potrivit și îl primește la timp. De aceea, succesul nu ar trebui măsurat doar prin rezultatele celor mai buni elevi, ci și prin câți dintre copiii care pornesc cu cele mai mari dezavantaje reușim să îi păstrăm în școală și să îi ajutăm să învețe. PISA 2025 trebuie să ducă la obiective concrete pentru reducerea acestor diferențe până la următoarea evaluare“, a conchis Mihaela Nabăr.

Cristina ANDREI