Noul an școlar a început cu aceleași probleme cronice: abandon, inegalități și costuri ascunse

Cu un abandon școlar peste media europeană, cu diferențe dramatice între copiii din urban și cei din rural și cu o finanțare publică sub media Uniunii Europene, școala românească intră în anul 2025-2026 sub semnul tensiunilor și al incertitudinilor. Organizația Salvați Copiii România trage un semnal de alarmă și solicită autorităților să acționeze pentru interesul superior al copilului, restabilind accesul egal la educație de calitate.

Întrebări fără răspuns la debut de an școlar

După o vară cu schimbări legislative majore, debutul acestui an școlar aduce mai multe necunoscute decât certitudini: câți elevi învață în clase cu predare simultană, câți sunt obligați să facă naveta, care este numărul real de elevi pe clasă sau câte cadre didactice predau materii pentru care nu sunt titulari. Impactul imediat al Legii 141/2025 rămâne neclar, iar vechile probleme continuă să marcheze profund egalitatea de șanse.

Datele arată o situație alarmantă: peste 440.000 de copii între 7 și 17 ani se află în afara sistemului de educație, reprezentând aproape 19% din populația școlară. În anul școlar 2022-2023, alți 26.000 de elevi au abandonat școala. România are cea mai scăzută rată de cuprindere în educația timpurie din UE, cu doar 75,7% dintre copiii între 3 ani și vârsta de începere a școlii obligatorii, față de media europeană de 94,6%.

Rata de părăsire timpurie a școlii, adică tinerii între 18 și 24 de ani care nu își continuă studiile după gimnaziu, a ajuns la 16,8%, cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani, aproape dublu față de media europeană (9,4%). Diferențele sunt dramatice: 5% în marile orașe, 15,3% în urbanul mic și 26,3% în rural.

Rezultate slabe la examene

Evaluarea Națională din vara acestui an a confirmat inegalitățile: aproape o treime dintre elevii care au început școala în 2016 nu au reușit să obțină medii de trecere. Rata de insucces a fost de doar 9,15% în urban, dar de 30% în rural. Pierderile de elevi pe parcursul celor opt ani de școală primară și gimnazială sunt semnificative, unele județe – precum Giurgiu, Cluj sau Suceava – înregistrând diferențe îngrijorătoare între numărul de copii înscriși inițial și cei care au ajuns la examen.

Rezultatele testărilor internaționale confirmă discrepanțele. La TIMSS 2023, doar 6% dintre elevii de clasa a IV-a au obținut scoruri sub pragul minim la matematică, dar procentul crește la 17% în clasa a VIII-a, în timp ce doar 40% ating niveluri ridicate de performanță.

Un alt capitol sensibil îl reprezintă siguranța elevilor. Un sondaj Salvați Copiii a arătat că 1 din 10 copii a fost victimă a violenței în primele luni ale anului școlar trecut, cele mai multe incidente având loc chiar în unitățile de învățământ. Bullyingul este răspândit: conform PISA 2022, aproape o treime dintre elevii de gimnaziu au raportat experiențe de acest tip, incidența fiind mai mare în mediul rural și în școlile dezavantajate.

Costurile ascunse ale educației

Deși statul alocă doar 3,4% din PIB pentru educație, părinții sunt obligați să acopere prin contribuții personale lipsurile sistemului. Costul mediu anual suportat de o familie pentru școlarizarea unui copil a ajuns la 9.818 lei, cu 44% mai mult față de 2021. Cheltuielile cele mai mari sunt pentru meditații și after school, iar diferențele între mediul urban și rural sunt evidente.

Datele colectate de Salvați Copiii arată că aproape 3 din 5 familii vulnerabile nu pot acoperi costurile minime legate de școlarizarea copiilor. Peste jumătate dintre părinți declară că nu pot oferi nici sprijin educațional direct, ceea ce amplifică riscul transmiterii sărăciei și excluziunii dintr-o generație în alta.

În fața acestor realități, Organizația Salvați Copiii solicită autorităților să prioritizeze educația și să asigure acces egal pentru toți elevii, indiferent de mediul din care provin. Fără investiții consistente și măsuri urgente, școala românească riscă să perpetueze inegalitățile și să lase în urmă sute de mii de copii, condamnându-i la excluziune și lipsă de perspectivă.

Cristina ANDREI