Înaltă distincție conferită lui Marian Drăgan, pentru contribuția substanțială adusă susținerii și consolidării economiei județului Călărași și a Regiunii Sud-Est

Președintelui Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Călărași, Marian Drăgan i-a fost conferită, recent, distincția „Meritul comercial” clasa a III-a pentru contribuția substanțială adusă susținerii și consolidării economiei județului Călărași și a Regiunii Sud-Est. Înalta distincție i-a fost oferită, în cadrul Adunării Generale, de către Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României.

La evenimentul care a avut loc, mai exact, în data de 25 martie 2025, au participat toți președinții Camerelor de Comerț din țară și s-a acordat o singură distincție. ,,Am fost plăcut surprins, fiind singurul căruia i-a fost conferită această distincție în cadrul Adunării Generale a Camerelor de Comerț datorită activităților derulate în ultimii ani.

E vorba de Brevetul Meritul Comercial. Este de competența Camerei de Comerț și Industrie a României să acorde această medalie celor cu rezultate deosebite, oamenilor de afaceri care sprijină sistemul cameral. Iar eu am peste 15 ani de când sprijin sistemul cameral, am foarte multe proiecte și au zis că merit să-mi acorde în adunarea generală o astfel de distincție”, a precizat ing. Marian Drăgan, specificând că distincția reprezintă o chestiune morală pentru el ca persoană și un punct de referință pentru cei care vor ocupa pe viitor această funcție în sistemul cameral.

Dacă este să vorbească despre principalele realizări care i-au adus această onorantă distincție, președintele Drăgan spune că, în primul rând, a asigurat, funcționalitatea îndatoririlor pe care le are Camera de Comerț, conform legislației în vigoare. Apoi, datorită infrastructurii create, căci s-a reușit realizarea unui etaj suplimentar destinat conferințelor și seminariilor.

De asemenea, au fost înființate o serie de ONG-uri, printre care o școală de afaceri (în prezent aceasta fiind închisă, deoarece s-a diluat abundența tinerilor ce își doresc o altă meserie). În schimb a fost înființat un ONG, respectiv FLAG, destinat piscicultorilor. Nu în ultimul rând, au fost derulate o multitudine de proiecte pe zona transfrontalieră.

Unul dintre proiecte s-a derulat în colaborare cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară (USAMV), Filiala Călărași, Universitatea din Silistra și Universitatea din Ruse. Acest proiect, acum câțiva ani, a fost catalogat drept cel mai bun proiect din România și pe partea de sustenabilitate. Mai mult, inițiatorii proiectului au fost invitați la Bruxelles pentru a face o prezentare, această onoare fiind lăsată tinerilor studenți de la USAMV Călărași.

Un alt proiect a fost legat de firmele de exercițiu care învață tinerii ce înseamnă un business plan, să facă o prezentare a firmei, adresei de Internet, o organigramă a firmei, statul de funcțiuni. La finalizarea acestor cursuri a fost organizată o competiție de standuri între Liceul Economic Călărași și Liceul Economic din Silistra.

Așa încât ideea a fost preluată și s-a propagat în toată Bulgaria, organizându-se firme de exercițiu prin legea societăților comerciale. „Tot în colaborare cu USAMV Călărași a fost realizată o strategie de dezvoltare a agriculturii în județul Călărași pentru următorii ani. O altă realizare importantă, care a contribuit la acest rezultat, a fost o bună mediatizare a fondurilor europene. Suntem un punct de referință pentru ONG-urile legate de mediul de afaceri din nordul Bulgariei, toate ni se adresează. Referitor la mediul de afaceri din județul Călărași, pot să spun că, în ultimii ani, nu au o evoluție grozavă. Dacă după Revoluție, deschideau tinerii o firmă și dădeau faliment, înființau alta. În prezent s-a diluat această inițiativă, practic, pot să spun că, a scăzut îndreptarea către mediul de afaceri a tinerilor. Toți vor să se facă funcționari publici sau să plece în străinătate. Evoluția nu este grozavă, dar ne aflăm în apropierea Bucureștiului. Sunt foarte multe investiții care vin din București către județul Călărași. Au început să se preia terenuri, să se gândească deja noi investiții. Am devenit atractivi pentru firmele din Turcia care au început să vină să cerceteze piața din România. Avem o infrastructură, ce-i drept, dar, din păcate, dacă mă refer la oraș, e cam închis, nu mai are disponibilități de teren. Iar atunci trebuie să îndreptăm agenții economici către celelalte orașe – municipiul Oltenița, Lehliu sau comunele mai mari – care au terenuri libere unde se poate face dezvoltare. Ca infrastructură, județul Călărași stă bine, e traversat de fel și fel de rețele de gaze. Inclusiv la comune, o parte din infrastructură s-a dezvoltat, au apărut canalizări, s-au modernizat străzile, s-a asfaltat. Deci reprezintă o oportunitate pentru cine vrea să ia inițiativă și să își facă o afacere”, a subliniat președintele Marian Drăgan.

„Nu sunt suficiente numai fondurile europene, trebuie atrași agenții economici și încurajați”

Niciodată nu este prea mult atunci când este vorba de dezvoltare, iar ca atare trebuie luate măsuri necontenit pentru ca agenții economici și comunitatea să prospere. Pe acest principiu merge și ing. Marian Drăgan care crede că mediul de afaceri trebuie susținut mai eficient. „Vizavi de municipiul Călărași, cred că este necesară o altă viziune. Cred că ar trebui făcut un referendum și unit municipiul Călărași cu Cuza Vodă, Grădiștea, de a gândi la o scară mai largă dezvoltarea municipiului. Călărașiul are o populație de circa 50.000 de locuitori și nu poate să se dezvolte, fiindcă este foarte mic. Ar trebui să începem să ne apropiem de 100.000 de locuitori. Dacă municipiul Călărași nu mai are terenuri, trebuie să ne extindem și la vecinii din jur. Și așa infrastructura noastră e aproape puțin comună cu cei din Cuza Vodă, Grădiștea, Modelu, iar majoritatea locuitorilor de acolo vin și lucrează în municipiul Călărași. Trebuie o altă abordare urbanistică. În ce privește ceea ce se întâmplă în municipiul Călărași, sunt exponențiale investițiile pe care le face Consiliul Județean. Cum este, de exemplu, investiția legată de port, spectaculoasa investiție legată de spital. Sunt atrase sume importante către municipiul Călărași. Dar, nu sunt suficiente numai fondurile europene, trebuie atrași agenții economici și încurajați. Noi colaborăm destul de bine cu autoritățile publice locale. Din punctul meu de vedere, atât Primăria, cât și Consiliul Județean, sunt deschise în atragerea investițiilor. Chiar am fost sprijiniți pentru micile investiții care apar. Eu, în nume personal, chiar cu societatea mea, am înființat un parc industrial și acum lucrăm la el. Fără sprijinul administrației publice locale e aproape imposibil să poți să realizezi o astfel de investiție. Se pot face colaborări și multe investiții, numai că la noi nu funcționează parteneriatul public-privat. Ar trebui revizuită legea, încât să fie cât mai permisivă și să aibă o birocrație scăzută, ca să se încurajeze acest parteneriat public-privat. Atunci, probabil că, vor apărea și mai multe inițiative din partea micilor agenți economici. Pe viitor, noi am dori să pedalăm mult către învățământul dual, să legăm școala de agentul economic. Am început timid acest lucru. Avem o relație deosebită cu Inspectoratul Școlar Județean, cu marile licee, dar e încă timidă treaba. Trebuie să punem bazele acestor școli de meserii, să le dezvoltăm. Trebuie să le arătăm tinerilor că reprezintă o mare oportunitate și în același timp o motivație de a avea o meserie din care poate să trăiască bine și să își susțină familia. În rest, ceea ce dorim să facem acum este că trebuie să reluăm subiectul cu punctul terminal la Călărași. Marii agenții economici transnaționali din municipiu transportă anual circa 6 milioane de tone auto către Constanța și avem nevoie de acest punct terminal la Călărași…Una peste alta, pentru ca lucrurile să se îndrepte direcția cea bună, noi trebuie să pedalăm către educația antreprenorială încă din școală. Trebuie să avem mai mult curaj, să începem să ne asumăm și discuții. Asta este piața. În loc să le facă tinerilor din Călărași o excursie la munte și la mare, ar trebui să organizăm – împreună cu Inspectoratul Școlar Județean – excursii la Romexpo, să vadă târgul, cum funcționează, cum este piața. Acesta este viitorul. Această educație antreprenorială este esențială în România și avem multe de făcut în acest sens. Pe de altă parte, am încercat să facem o strategie legată de agricultură, fiindcă noi nu avem o producție agroalimentară. Agricultorii noștri încă nu au curaj să producă ceva și trebuie să rupem firul, să avem poate o altfel de legătură cu Ministerul, să venim cu o altă viziune. Este de neacceptat să fim un județ preponderent agricol și să importăm aproape sută la sută din produsele din alte țări… Eu sper ca, după ce trec alegerile, România să se așeze pe un drum normal, să înceapă să se dezvolte economic. Eu cred că decidenții, cei care guvernează, au înțeles că, într-adevăr, funcționarii publici sunt importanți, dar nu trebuie mers la un exces de posturi. Sau că nu este normal ca nivelul de salarizare din domeniul public să fie mai mare decât cel din privat. Este nevoie să mergem într-un pas constant, mai trebuie scuturat și pomul, ca să zic așa. Sunt instituții care au exces de personal și altele cu deficit de personal. Trebuie privim cu mai multă responsabilitate și trebuie ca factorul politic să-și pună mai puțin amprenta pe instituțiile publice. Să lase profesioniștii în pace, nu să-i schimbe pe criterii politice. Nu este normal așa ceva și este în dauna tuturor”, a mai adăugat Marian Drăgan, președintele Camerei de Comerț și Industrie Alimentară Călărași.

Diana ARON