Explozia conținutului abuziv cu minori în mediul online impune acțiuni urgente

Organizația Salvați Copiii România trage un nou semnal de alarmă privind amploarea fără precedent a materialelor care prezintă abuz sexual asupra minorilor sau alte forme de conținut dăunător în mediul online. Conform datelor colectate prin linia de raportare esc_ABUZ, doar în perioada 1 ianuarie – 3 decembrie 2025 au fost înregistrate 45.245 de raportări, ce au conținut peste 90.000 de link-uri individuale cu potențial ilegal.

Creșterea raportată – 133% față de anul precedent – confirmă că fenomenul se amplifică într-un ritm alarmant și reclamă strategii ferme de protecție a copiilor în spațiul digital.

Pentru a contracara această realitate, o serie de personalități publice – Simona Halep, Cristina Neagu, Dana Rogoz, SORE, Tilly Niculae, Alexandra Ungureanu, Alex Zlăvog, Bianca Adam, Constantin Popovici, Gabriel Fereșteanu, Iulia Ionescu, MIRA și Răzvan Moței – s-au alăturat campaniei „Dacă locul ei nu e în ramă, nu trimite poza mai departe”, un demers ce urmărește să impună un criteriu moral simplu în gestionarea imaginilor sensibile: o fotografie care nu poate fi expusă într-o ramă nu ar trebui nici privită, nici distribuită.

Campania pune accent pe responsabilitatea individuală în lanțul de distribuire a imaginilor. Mesajul este dublat de o perspectivă educativă: adolescenții nu sunt culpabilizați, ci sprijiniți să recunoască presiunea, să refuze situațiile riscante și să ceară ajutor atunci când își pierd controlul asupra propriilor date.

O expoziție-manifest pentru fotografii care merită înrămate

Inițiativa continuă în această lună cu o expoziție fotografică ce poate fi vizitată între 10 și 17 decembrie 2025, la Galeria Kulterra din București, între orele 12:00 și 18:00. Expoziția propune un contrast puternic între imaginile care merită celebrate – fotografii rare din adolescența unor persoane publice, portrete ale voluntarilor Salvați Copiii sau cadre surprinse în proiectele organizației – și imaginile care, prin natura lor, pot compromite definitiv viața unui minor.

Prin înrămarea fotografiilor, expoziția oferă un simbol vizual al siguranței, al asumării și al limitelor sănătoase în mediul digital. Mesajul central este clar: există fotografii care construiesc identitate, încredere și memorie, și există imagini care nu trebuie împărtășite niciodată, pentru că ele pot deveni instrumente ale abuzului.

„În spatele fiecărei imagini care ajunge online se află un copil real, cu rușinea, frica și vulnerabilitatea lui. A opri distribuirea nu este doar un gest de responsabilitate, ci un act de protecție. Avem nevoie de politici actualizate, de resurse reale și de implicarea companiilor tech, pentru ca adolescenții să fie sprijiniți să aleagă responsabil și curajos”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Organizația atrage atenția că abuzul digital nu începe întotdeauna cu un agresor, ci uneori cu un simplu gest: „trimite mai departe”. Un volum semnificativ din materialele identificate sunt autogenerate de victimele minore (Self-Generated Child Sexual Abuse Material – SG-CSAM), produse de regulă prin telefonul personal. Odată distribuite, controlul asupra acestor imagini este pierdut, iar situația devine una de exploatare, indiferent de intenția inițială.

Potrivit IWF și INHOPE, fenomenul s-a amplificat dramatic după pandemie, rămânând la niveluri record. Conform raportului IWF 2024, 91% din materialele ilegale evaluate sunt autogenerate, iar 94% dintre victime sunt fete. Datele INHOPE confirmă tendința: în 2024, 98,71% dintre victimele identificate au fost de sex feminin. Un analist INHOPE estimează că doar în 2024 au fost gestionate imagini care documentează abuzuri asupra a cel puțin 30.000 de copii, un indicator cutremurător al magnitudinii fenomenului.

În plan național, îngrijorările părinților sunt deja accentuate: 75% se tem de expunerea copiilor la conținut nepotrivit, iar 70% se tem de contactul cu persoane necunoscute. Cu toate acestea, doar 9% recunosc că știu despre situații neplăcute trăite online de propriii copii – un decalaj uriaș între risc și percepția realității.

Necesitatea schimbării terminologiei în legislația românească

Salvați Copiii solicită și actualizarea cadrului legislativ, argumentând că termenul „pornografie infantilă” este impropriu și minimalizează gravitatea faptelor. Copiii nu pot consimți, iar materialele cu minori în ipostaze sexuale reprezintă probe ale unui abuz, nu produse pornografice. Organizațiile internaționale recomandă utilizarea sintagmei „materiale de abuz sexual asupra copiilor”, care reflectă realitatea juridică și morală a acestor infracțiuni.

Din 2008, Salvați Copiii coordonează în România proiectul Ora de Net – Safer Internet, în cadrul căruia funcționează linia esc_ABUZ, integrată în rețeaua globală INHOPE și operând în parteneriat cu Poliția Română. Punctul de raportare gestionează conținut ilegal și trimite notificări către autorități, având ca obiectiv protejarea copiilor în spațiul online.

Creșterea exponențială a sesizărilor arată însă că infrastructura de protecție trebuie consolidată, iar responsabilitatea trebuie împărtășită de întreaga societate: părinți, profesori, instituții, companii tehnologice și utilizatori individuali.

În fața unei exploatări digitale tot mai agresive, campania Salvați Copiii România reprezintă un apel clar: fiecare utilizator poate opri un abuz printr-un singur gest – acela de a nu da mai departe.

Cristina ANDREI