Diaspora, „creditorul” tăcut al economiei regionale

Regiunea Sud Muntenia funcționează, de ani buni, cu un sprijin extern discret, dar esențial: banii trimiși acasă de românii plecați la muncă în străinătate. Dincolo de statistici naționale, diaspora are un impact direct și vizibil în județele Călărași, Ialomița, Giurgiu, Teleorman, Prahova, Argeș și Dâmbovița, unde remiterile susțin consumul, investițiile mici și echilibrul social în mii de gospodării.

Sud Muntenia se numără printre regiunile cu un nivel ridicat al migrației externe, în special din mediul rural și din orașele mici. Zeci de mii de locuitori lucrează în Italia, Spania, Germania, Franța sau alte state din Uniunea Europeană, făcând parte din cei cel puțin 3,1 milioane de români care trăiesc și muncesc în interiorul UE.

Pentru multe comunități din regiune, diaspora nu este o statistică abstractă, ci o realitate zilnică: sate întregi cu populație activă plecată, copii rămași în grija bunicilor și gospodării care depind, parțial sau majoritar, de banii veniți din afara țării.

Miliarde de euro care ajung direct în economia locală

La nivel național, remiterile au atins în 2024 un nou maxim, aproximativ 6,7 miliarde de euro, echivalentul a aproape 2% din PIB. O parte consistentă din aceste sume ajunge și în Sud Muntenia, unde se transformă rapid în consum local: alimente, utilități, servicii, construcții, educație și sănătate. În județe precum Călărași, Teleorman sau Ialomița, banii trimiși de românii din diaspora reprezintă adesea diferența dintre sărăcie și un nivel minim de stabilitate.

Ei acoperă facturi, rate, cheltuieli medicale, școala copiilor și lucrări de întreținere sau renovare a locuințelor. Remiterile funcționează ca un mecanism de protecție socială informală, mai ales în zonele cu puține locuri de muncă bine plătite. În perioade de inflație ridicată sau incertitudine economică, aceste sume amortizează șocurile și reduc presiunea asupra bugetelor locale și asupra sistemelor de asistență socială.

În același timp, banii din diaspora alimentează economia regională prin efecte indirecte: cerere pentru servicii locale, locuri de muncă în construcții, comerț și transport, dar și venituri fiscale pentru stat, sub formă de TVA și alte taxe.

Investiții mici, dar esențiale pentru dezvoltarea locală

În Sud Muntenia, remiterile nu se opresc la consum. O parte dintre ele se transformă în investiții mici, dar cu impact vizibil: case noi, extinderi de locuințe, utilaje agricole, magazine de cartier sau micro-afaceri de familie. Deși aceste investiții nu apar întotdeauna în statistici ca „capital străin”, ele contribuie direct la activitatea economică regională.

La nivel național, estimările BNR arată că, în ultimul deceniu, diaspora românească a trimis în țară aproximativ 60 de miliarde de euro. Raportat la Sud Muntenia, acest flux constant de bani poate fi privit ca un „credit” fără dobândă acordat comunităților locale, un sprijin care a compensat lipsa investițiilor majore și a locurilor de muncă bine plătite.

O tendință nouă începe însă să se contureze și în regiune: creșterea numărului de muncitori străini în România, inclusiv în Sud Muntenia, mai ales în construcții, agricultură și industrie. Aceștia trimit, la rândul lor, bani în țările de origine, ceea ce duce la creșterea fluxurilor financiare către exterior. Chiar și în acest context, balanța rămâne net pozitivă.

Pentru Sud Muntenia, diaspora continuă să fie unul dintre cei mai importanți „investitori invizibili”, un pilon de stabilitate economică și socială fără de care multe comunități ar fi mult mai vulnerabile.

Gabriel MICU