Dezbaterea proiectului de buget al municipiului Slobozia pe anul 2026 a scos în evidență constrângerile bugetare și proiectele neterminate

Marți, 21 aprilie 2026, în Sala Studio a Centrului Cultural „Ionel Perlea” a fost organizată o dezbatere publică privind proiectul de buget al municipiului Slobozia pe anul în curs. La eveniment au participat: Alexandru Potor (primarul municipiului Slobozia), Gabriel Mușat (viceprimarul municipiului Slobozia); Virginia Adam (director executiv al Primăriei municipiului Slobozia); Valentin Tudoran (secretar general al municipiului Slobozia); directori ai instituțiilor subordonate Primăriei Slobozia; organizațiile și asociațiile interesate, mass-media locală.

Proiectul de buget pe anul 2026 a luat în calcul nevoile de investiții la nivelul municipiului Slobozia și se ghidează pe o serie de principii. Primarul Alexandru Potor a atras atenția asupra faptului că, pentru al doilea an consecutiv, Slobozia se confruntă cu o lipsă de alocare bugetară. Ministerul Finanțelor, prin Ordinul 386 din 31 martie 2026, a decis că Slobozia nu are dreptul să primească sume defalcate din TVA și pentru echilibrarea bugetelor locale.

„Din păcate, nici în anul 2026, Slobozia nu primește mai mulți bani. Practic, bănuții pe care îi avem la bugetul local rezultă dintr-o împărțire făcută de Ministerul Finanțelor, în conformitate cu o formulă clasică. Dar spre deosebire de alte localități care au mai primit bani pe zona de echilibrare, municipiul Slobozia este printre puținele localități din județul Ialomița care au zero la echilibrare din cotele de 14% defalcate din impozitul pe venit și de asemenea din sumele defalcate din TVA. Mai mult decât atât, la data de 9 februarie 2026, am primit o notă de la ANAF, prin care ni s-a comunicat suma disponibilă pentru Slobozia din impozitul pe venit, cota de 63% estimată a se încasa. Apoi, printr-o altă adresă, din 3 aprilie 2026, ni s-a comunicat că suma disponibilă pentru municipiul nostru se reduce cu aproximativ 8,5 milioane de lei. Adică, în două luni, Ministerul Finanțelor, condus de domnul Nazare, după ce că nu am primit nimic pentru echilibrarea bugetelor, a decis că trebuie să ni se taie și 8,5 milioane de lei. Deci, Slobozia este cumva pusă la colț din acest punct de vedere și acestea sunt circumstanțele în care lucrăm. Al doilea aspect important, care ne vizează activitatea, este întârzierea foarte mare a bugetului. Vom încheia luna aprilie fără să avem buget. De fapt, bugetul va fi aprobat pe 30 aprilie, iar până când Prefectura îl va aviza și va transmite documentele propriu-zise, acesta va fi, practic, disponibil abia în luna mai. Această întârziere ne afectează foarte grav activitatea, pentru că în toată perioada asta am mers cu frâna de mână trasă. Doar în anumite circumstanțe speciale, legate de implementarea fondurilor europene, se mai pot face angajamente bugetare. În ce privește strategia noastră de lucru pe viitor, în urma discuțiilor cu colegii consilieri și cu reprezentanții de decizie politică, am considerat că pentru Slobozia este foarte important să închidem proiectele începute și neterminate”, a precizat primarul, dând ca exemplu proiectul ce vizează asfaltarea străzilor din Cartierul Slobozia Nouă, pentru care nici în 2025, nu s-a primit o alocare financiară din partea Guvernului.

De aceea, s-a luat decizia să fie finanțat din bugetul local. Proiectul este multianual și prin urmare, o parte din bugetul pe 2026, se va duce către asfaltarea străzilor din Slobozia Nouă. În aceeași situație se află și proiectul privind modernizarea Stadionului 1 Mai, scopul fiind de a-l aduce la standardele necesare Ligii I, unde echipa de fotbal locală joacă.

O parte din finanțare a fost cheltuită în 2025 și alta va fi tranzitată către 2026. În lista de investiții mai sunt câteva zone către care executivul Primăriei vrea să direcționeze resurse. „Este o mare dorință, a mea personală, dar și a colegilor, să finalizăm proiectul cu Piața Revoluției, vestita groapă din mijlocul orașului. Pentru asta, am depus eforturi considerabile pe parcursul anului 2025. În sensul că am reușit, pentru prima dată – și le mulțumesc domnului viceprimar Gabi Mușat și domnului secretar al Primăriei, Tudoran – să obținem carte funciară pentru întregul proiect, fără a mai lucra în ilegalitate. Am reglementat situația cu fostele companii, în mod special cele care se ocupă cu proiectarea. Săptămâna trecută am semnat documentele privind asistența tehnică pentru acest proiect, care are rolul de a actualiza întreaga situație aferentă. Am făcut toate demersurile așa încât, atunci când bugetul va fi disponibil, să putem avansa suficient de rapid pentru a finaliza lucrările. Acest proiect nu este deloc ieftin, cel puțin din cifrele care mi s-au pus la dispoziție. În perioada mandatului trecut a existat o documentație aprobată, dar nepusă în practică. Documentație care nu avea carte funciară și, de fapt, aici intervine partea ciudată, când s-a dat autorizație de construcție fără acest document. Însă am reparat noi greșeala, căci altfel ar fi fost o problemă și mai mare. Acele proiecții vorbeau de o sumă totală de aproximativ 19 milioane lei pentru a închide toată zona. Pare că proiectul Piața Revoluției este închis, dar de fapt nu este așa. Putem vorbi de parcare, care nu are instalații pentru prevenire stingere incendii, nu are lifturi, nu are tunel, zonă de acoperire. Proiectul presupune și refacerea arterelor de acces în zona respectivă. Străzile sunt făcute pe Bulevardul Chimiei și brusc se opresc de-a lungul Parcului E14. În afară de asta, în proiect mai sunt prinse și anumite instalații edilitare ce trebuie făcute tot din acești bani. Este o sumă importantă pentru care nu avem finanțare, fiindcă proiectul s-a încheiat abrupt și atunci ne vom strădui să înghesuim banii ăștia undeva în bugetul acesta care s-a micșorat”, a punctat primarul Potor.

Tot la capitolul „Proiecte în curs” intră și cele provenite din mandatele trecute (Adrian Mocioniu și Dragoș Soare), care nu au fost finalizate la termen și vor trebui să fie finanțate de la bugetul local. Astfel, în 2025, au fost făcute cheltuieli foarte consistente, mai mult de 10 milioane de lei, pentru a se închide proiectele tranzitate fără alocare financiară.

Finanțatorul, Agenția de Dezvoltare Regională, a spus foarte clar că dacă proiectele nu au fost finalizate la timp, respectiv 31 decembrie 2023, lucrările trebuie finanțate de la bugetul local. „În loc să avem o resursă financiară externă, a trebuit să punem bani de la noi în 2024, dar mai ales în 2025, fiindcă riscam să ne confruntăm din nou cu un eșec administrativ și proiecte neterminate. Tot în categoria proiectelor neterminate, pe care ne propunem să le închidem, intră cele din Zona Industrială Vest. Acolo avem o canalizare veche de 15 ani, începută prin Programul Național de Dezvoltare Locală – PNDL 1. Canalizarea respectivă nu a fost finalizată și o parte din aceasta s-a deteriorat. Pe parcursul anului trecut am lucrat pentru expertizare, ca să vedem exact situația de acolo. Canalizarea face un inel pe strada Filaturii și Lactilrom și vine către Kaufland, iar finalizarea proiectului ar rezolva problemele istorice legate de inundarea parcării și a sensului giratoriu de la Kaufland. În perioada de iarnă sunt foarte mari probleme cu zona industrială și după ce vom termina cu partea de canalizare va trebui să punem și infrastructura rutieră la punct. Fiindcă în zona de acolo avem agenți economici importanți, care contribuie foarte mult la bugetul local și trebuie să-i susținem. Ori în momentul de față, acolo este un dezastru. Cam astea sunt proiectele nefinalizate care costă foarte, foarte mult și trebuie să le suportăm de la bugetul local și așa afectat de tăieri”, a informat alesul local, specificând că, un alt aspect, care influențează bugetul, este legat de incertitudinea valorilor care trebuie cheltuite pe proiectele în curs.

Sunt multe proiecte cu finanțare nerambursabilă, printre care cele prin Programul ELENA, de eficiență energetică. Cel mai mare demers din istoria orașului vizează reabilitarea simultană a 11 clădiri de învățământ din municipiu. Lucrările vor fi demarate simultan la toate aceste obiective și vor pune presiune pe bugetul orașului.

Partea de incertitudine intervine ca urmare a evoluției indicilor utilizați la ajustarea prețurilor. Există o legislație specifică și constructorii sunt îndreptățiți, în funcție de indicii comunicați de Institutul Național de Statistică, să solicite ajustarea prețurilor, care poate fi foarte consistentă, de 15%, 20% sau 30%.

Iar aceste sume vor trebui suportate tot de la bugetul local. Și, în prezent, nu se poate estima la cât vor ajunge aceste sume. Lucrul acesta se aplică și la proiectele finanțate din bugetul local, inclusiv pe zona de asfaltări din Slobozia Nouă, unde suma totală a proiectului se ridică la 18 milioane de lei. Constructorul a anunțat deja că intenționează să solicite actualizări de preț, fiindcă au crescut prețurile la combustibili și la componentele utilizate la asfaltare.

„Acest proces de reducere a transferurilor către funcționare va continua, în așa fel încât să păstrăm cât mai mulți bani pentru investiții”

Un alt punct legat de investiții este zona de mediu unde există o discuție foarte amplă, de ani de zile, referitoare la partea de poluare și de mirosuri în Slobozia. În această direcție au fost prinse șapte proiecte. Unul dintre proiecte vizează optimizarea fluxului tehnologic din cadrul stației de epurare a municipiului Slobozia, pentru care s-a dat autorizație de construcție în 16 decembrie 2025.

Scopul este de a se preveni emanarea mirosurilor neplăcute în zona căminului de recepție ape uzate. Proiectul are o valoare de aproximativ 1,3 milioane de euro și se dorește a fi finanțat din fondul de investiții generat la nivelul operatorului. „Practic, avem o sursă financiară. Am dat deja autorizația, s-a lucrat de luni bune pentru proiectul acesta și aștept să văd cum evoluează. Mai avem alte șase proiecte care au fost aprobate încă din anul 2024 cu finanțare de la Agenția Fondului de Mediu. Din păcate, la doi ani de zile, Ministerul Mediului nu a reușit să clarifice care este statusul cu aceste finanțări. Acest pachet de proiecte cuprinde și extinderea rețelelor de alimentare în Cartierul Bora, Cartierul Slobozia Nouă, devierea conductei de refulare de 800 mm din stația de pompare Cărămidari a municipiului Slobozia, modernizare treaptă aerare linia 2, din cadrul Stației de Epurare Slobozia. Dacă Ministerul Mediului spune că nu dorește să le finanțeze, ceea ce ar fi un lucru foarte rău, atunci le vom prelua pe bugetul local”, a declarat Alexandru Potor, care s-a referit și la reducerea transferurilor către direcțiile proprii.

În mod special, consumurile cele mai mari se duc către DADP – Direcția de Administrare a Domeniului Public, Clubul Sportiv Municipal, Poliția Locală și Direcția de Cultură: „Nu este vorba de o reducere, ci de optimizare. Voi da exemplul DADP, dar se încadrează și ceilalți colegi la această chestiune. DADP a cheltuit un buget în anul 2024, înainte de a prelua mandatul în formula aceasta, de aproximativ 26 milioane de lei. În 2025, vreau să-i felicit, au redus cheltuielile cu 3 milioane de lei. Dar, din acești 23 de milioane de lei, peste 5 milioane de lei au fost cheltuieli pentru investiții în folosul comunității. Asta înseamnă că, în fapt, DADP a economisit 8 milioane de lei. Practic, a fost o reducere, din perspectiva mea, de aproximativ 30% a cheltuielilor de funcționare. Același lucru s-a întâmplat și la nivelul celorlalte direcții. Fiecare dintre colegii directori a înțeles mesajul că trebuie să cheltuie banii cu mare reținere și dacă face acest lucru să-i folosească doar pentru lucruri care rămân pentru comunitate. Deci acest proces de reducere a transferurilor către funcționare va continua, în așa fel încât să păstrăm cât mai mulți bani pentru investiții. Cam acestea sunt principiile care ghidează funcționarea Primăriei Slobozia și le voi recapitula: impactul de reducere bugetară din partea Ministerului de Finanțe, întârzierea de aprobare a bugetului, necesitatea de a finaliza proiectele în curs, incertitudinile legate de ajustările de prețuri care vor proveni în urma implementării proiectelor și politica noastră generală de reducere a transferurilor către direcțiile asociate Primăriei Slobozia”, a mai adăugat primarul municipiului Slobozia.

„Avem, anul acesta, mai degrabă un buget reactiv, decât unul predictiv, în ceea ce privește investițiile”

Viceprimarul Gabriel Mușat a vorbit și el despre viziunea municipiului Slobozia. „Bineînțeles că dorința noastră este să economisim cât mai mulți bani. Am trecut și printr-o transformare administrativă, ne-am aliniat numărului de posturi pe care le avem în funcție de populația municipiului Slobozia. Ne dorim să dezvoltăm direcțiile și aici mă refer la Direcția de Administrare a Domeniului Public, prin tehnologizare și mecanizare. Cred că lucrurile se văd oricum în bine. Dacă analizăm orașul, eu cred că este curat în mare parte. Firește că sunt încă multe lucruri de făcut. Avem un buget echilibrat, adaptat la vremurile pe care le trăim în acest moment și sperăm că România se îndreaptă în direcția cea bună. Chiar dacă suntem în întârziere cu bugetul, îi asigurăm pe cetățeni că vom face tot ce depinde de noi pentru dezvoltarea municipiului Slobozia”, a asigurat viceprimarul.

„Mulțumesc colegilor care s-au implicat în întocmirea acestui buget. Din păcate, din cauza unor situații care nu depind de noi, avem, anul acesta, mai degrabă un buget reactiv, decât unul predictiv, în ceea ce privește investițiile. Așa cum a spus și domnul primar, suntem forțați de situație să închidem investițiile începute anii trecuți. Vom fi obligați să reconsiderăm nivelul de investiții la unele lucrări în desfășurare din motive ce țin de prețurile internaționale la anumite materiale. Ceea ce putem să facem este să încercăm să îmbunătățim activitățile din cadrul Primăriei, în limitele bugetare și interdicțiile pe care le avem la anumite achiziții. Pentru că ne dorim de foarte mulți ani să începem să digitalizăm cât mai multe dintre activitățile noastre… În rest, suntem alături de colegi. Vom avea bugetul local aprobat săptămâna viitoare și respectăm procedurile legate de aprobarea acestui buget”, a subliniat Valentin Tudoran, secretar general al municipiului Slobozia.

Misiunea de a prezenta bugetul în cifre i-a revenit Virginiei Adam, director executiv al Primăriei municipiului Slobozia. Conform acesteia, bugetul general consolidat al municipiului Slobozia pe anul 2026 este de 421,4 milioane de lei. Deficitul bugetar al anului 2026 este de 25,3 milioane de lei și va fi acoperit din excedentul anilor precedenți.

Veniturile totale, estimate a fi încasate în anul 2026, sunt de 353,9 milioane de lei. Principalele surse de venit ale bugetului sunt veniturile proprii în cuantum de 127,7 milioane de lei, respectiv 36% din totalul bugetului. Acestea au pondere semnificativă, ceea ce arată capacitatea administrației locale de a susține o parte importantă a cheltuielilor.

O altă sursă importantă de venit, de 136 milioane de lei, provine de la Uniunea Europeană. Este vorba de fondurile europene de dezvoltare regională, cadrul financiar 2021-2027, ce reprezintă 38% din totalul bugetului.

Cheltuielile bugetului local sunt în sumă de 379 milioane de lei. Valoarea investițiilor este de 247,14 milioane de lei și sunt prinse 191 de obiective la acest capitol. Pentru investițiile în continuare sunt prevăzute 220,4 milioane de lei și pentru cele noi 6,3 milioane de lei.

La rândul său, primarul Alexandru Potor a ținut să scoată și el în evidență faptul că, între 2025 și 2026, s-a înregistrat o creștere a veniturilor de aproximativ 20 milioane de euro, care provine în mod special din sumele estimate a fi primite din surse nerambursabile. „Aici vorbim de o creștere, față de anul trecut, de la 44 de milioane de lei, la 136 milioane de lei. Deci practic o triplare a sumelor care provin din fonduri nerambursabile. De fapt, cam asta este viziunea strategică a Primăriei Slobozia, să aducem bani din fonduri externe. Practic bugetul este considerabil crescut cu resurse din această zonă. Se poate observa că veniturile proprii au crescut cu aproximativ 8 milioane de lei și asta arată foarte clar că propunerea trasată de la nivel guvernamental de a crește impozitele locale… 8 milioane de lei, față de aproape 128 de milioane de lei, reprezintă foarte puțin. Practic am stresat și enervat cetățenii cu o măsură de creștere a impozitelor locale, dar impactul în bugetul total este nesemnificativ. Dacă facem un calcul, probabil că 1,5% sau 2% în bugetul local reprezintă această vestită mare reformă. Cred că banii, așa cum este corect, trebuie să vină din surse nerambursabile. Așa cum am prognozat și noi. Repet, o administrație trebuie să-și gestioneze resursele proprii și noi asta facem”, a concluzionat primarul municipiului Slobozia.

Ramona BUTNARIU