Datoria publică a României a trecut de 1.194 de miliarde de lei și depășește 61% din PIB

Datoria publică a României a depășit pragul psihologic de 1.194 de miliarde de lei, iar procentul din PIB a urcat peste 61%, arată cele mai recente date ale Ministerului Finanțelor, actualizate la 1 iunie 2026. Ritmul de acumulare a datoriei ridică tot mai multe semne de întrebare privind sustenabilitatea finanțelor publice pe termen mediu.

Potrivit datelor oficiale, datoria administrației publice a ajuns la 1.194,05 miliarde de lei, față de 1.171,55 miliarde de lei la 1 mai 2026. Practic, într-o singură lună, statul român s-a împrumutat suplimentar cu aproximativ 22,5 miliarde de lei, o sumă care arată presiunea constantă exercitată asupra bugetului de finanțare a deficitului.

Comparația pe termen mai lung este și mai îngrijorătoare. În 2020, datoria publică totaliza 498,57 miliarde de lei, echivalentul a 46,9% din PIB. De atunci, suma s-a majorat cu circa 695,5 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că datoria s-a mărit cu peste 139% în doar șase ani. Un salt semnificativ s-a produs însă și în ultimii doi ani.

Dacă în 2024 datoria publică era de 964,8 miliarde de lei, în mai 2026 aceasta a urcat la 1.194,05 miliarde de lei. Cu alte cuvinte, în mai puțin de 24 de luni, statul a mai acumulat aproximativ 229,2 miliarde de lei datorie suplimentară.

Structura datoriei arată clar unde este concentrată presiunea financiară. Administrația publică centrală deținea, în mai 2026, 1.166,78 miliarde de lei din totalul datoriei, în timp ce administrațiile locale aveau obligații de aproximativ 27,26 miliarde de lei. Diferența uriașă între cele două niveluri administrative confirmă faptul că principalele decizii de îndatorare se iau la nivel guvernamental, prin emisiuni de titluri de stat și împrumuturi externe.

Pragul de 60% din PIB, depășit oficial

Un aspect esențial al acestor date este trecerea peste pragul de 60% din PIB, considerat de multă vreme o linie roșie simbolică pentru echilibrul finanțelor publice. În mai 2026, datoria publică a ajuns la 61,4% din PIB, conform metodologiei utilizate de autorități. Evoluția din ultimii ani arată o traiectorie ascendentă constantă: 54,8% din PIB în 2024, 59,3% în 2025 și, în cele din urmă, depășirea pragului de 60% chiar în primele luni ale anului 2026.

România a ieșit astfel din zona considerată sigură din punct de vedere al sustenabilității datoriei, iar dacă ritmul actual de împrumut se menține, presiunea asupra bugetului de stat și asupra costurilor de finanțare va continua să crească.

Cea mai mare parte a datoriei publice este finanțată prin titluri de stat, care însumau, în mai 2026, aproximativ 956,4 miliarde de lei. Acest instrument rămâne principala sursă de finanțare a deficitului bugetar și a refinanțării datoriei existente. Din perspectiva scadenței, datoria pe termen mediu și lung era de 1.139,7 miliarde de lei, în timp ce datoria pe termen scurt se ridica la aproximativ 54,3 miliarde de lei.

Această structură, dominată de datoria pe termen mediu și lung, oferă un anumit grad de predictibilitate în privința refinanțării, însă nu elimină riscurile asociate creșterii costurilor de dobândă pe măsură ce volumul total al datoriei se majorează.

Un alt element relevant privește compoziția valutară a datoriei. Aproximativ 529,4 miliarde de lei sunt denominate în lei, 537,3 miliarde de lei în euro și 124,3 miliarde de lei în dolari. Expunerea semnificativă la euro și dolar înseamnă că evoluția cursului de schimb influențează direct valoarea reală a datoriei publice românești, iar orice depreciere a leului poate amplifica automat povara datoriei exprimate în monedă națională.

Datele actualizate confirmă, așadar, un tablou al finanțelor publice aflat sub presiune tot mai mare, cu o datorie care crește constant atât în valoare absolută, cât și ca pondere din economia națională.

Marius BĂDRĂGAN