Bilanțul activității pe 2025 al ADR Sud Muntenia demonstrează performanță și excelență în implementarea proiectelor

Cu realizări și nerealizări, în fiecare an, instituțiile publice își fac un bilanț al activității desfășurate. Ca de fiecare dată, Agenția pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia nu dezminte așteptările, depășind cu brio toți indicatorii stabiliți. În 2025, rezultatele arată ținte de absorbție depășite cu 50%, contractare de peste 100%, peste 2.000 de proiecte depuse, un nivel ridicat de comunicare și transparență asigurat beneficiarilor, precum și perspective favorabile pentru anul 2026.

Prin aceste realizări, ADR Sud Muntenia își reconfirmă poziția de lider regional, transformând fondurile europene în oportunități concrete pentru comunități, în mediul de afaceri și administrațiile locale.

ADR Sud Muntenia își desfășoară activitatea în toate cele șapte județe componente ale regiunii: Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman. În cadrul unei emisiuni, la Radio Fresh FM, directorul Liviu Mușat a declarat că 2025 a fost un an plin, în care echipa s-a străduit să realizeze cât mai multe lucruri bune și să evite experiențele neplăcute.

În calitate de Autoritate de Management pentru Programul Regional Sud Muntenia 2021-2027, ADR Sud Muntenia gestionează o alocare totală de peste 1,57 miliarde de euro, destinată dezvoltării celor șapte județe ale regiunii. Anul 2025 marchează atingerea a doi indicatori strategici fundamentali pentru echipa ADR Sud Muntenia.

Regiunea a angajat peste 1,6 miliarde de euro, cu un grad de 110% prin utilizarea mecanismului de supracontractare. Absorbția a fost peste așteptări, în ciuda provocărilor aduse de descentralizarea programului, regiunea atingând un nivel de 145% față de ținta stabilită pentru 2025. Datorită acestor rezultate remarcabile, Regiunea Sud Muntenia se situează pe locul 2 în topul programelor regionale, atât la capitolul contractare, cât și la cel al plăților efectuate.

„A fost un an plin, cu multe provocări, în care am început să culegem roadele proiectelor evaluate și contractate în anii anteriori. Referindu-mă la roade, pot spune doi indicatori foarte importanți care dau o situație vizavi de volumul de activitate din agenție și de calitatea activității colegilor mei. Mă refer în special la Programul Regional Sud Muntenia 2021-2027, pilonul de rezistență al activității noastre. În primul rând, am reușit performanța de a semna contracte de finanțare și de a avea bani angajați de peste un miliard șase sute de milioane de euro, ceea ce înseamnă efectiv suma alocată regiunii noastre pentru perioada 2021-2027. Practic, avem semnate contractele de finanțare în proporție de peste o sută la sută. Evident că asta vine oarecum în contradicție cu teoria că în România, în general, și în regiunea noastră, lumea nu prea știe să scrie proiecte, dar iată că rezultatele combat această afirmație. De acum orice proiect pe care îl vom semna, îl semnăm pe bugetul de stat, pe economii din alte axe, deci avem suma acoperită din program. Însă nu este de ajuns să fie contractate sumele, e foarte important ca beneficiarii să se miște repede, să organizeze achizițiile, să dea drumul la lucrări. Trebuie să cheltuiască banii și să vină cu ei la rambursări, așa încât și noi să putem trimite sumele acestea la Comisia Europeană, la Bruxelles, pentru a fi validate. Al doilea indicator, de care ne era oarecum teamă, este cel al țintei de absorbție. În urma întâlnirilor organizate cu beneficiarii, se știe că în fiecare an toate programele operaționale au o anumită țintă de îndeplinit, respectiv de cheltuit bani peste un anumit plafon. Este o condiție foarte firească, fiindcă în funcție de previziunile noastre Comisia Europeană face rost de acei bani. Din perspectiva asta, am ajuns la 145%, deci am depășit ținta de absorbție cu aproape 50%. Adică undeva la vreo 180-190 de milioane de euro, sume trimise la Bruxelles pentru decontare. De ce spun că a fost un indicator foarte important? Cât a fost un singur program pe întreaga țară, și aveam ținte pe fiecare regiune, ținta pentru Bruxelles era una singură. Existau perioade când o regiune mergea mai bine, alta mai puțin bine, iar atunci se făceau compensații între regiuni. Deci iată că am reușit să îndeplinim și acest indicator. Evident, orice depășire peste 100% se ia deja în calcul pentru ținta pe anul 2026. Astfel, începem anul 2026 cu o zestre din această țintă, nu de la zero și suntem optimiști că vom reuși să atingem obiectivele programului și în acest an. În concluzie, din perspectiva asta, activitatea noastră a fost foarte bună”, a declarat, la finalul anului trecut, la Radio Fresh FM, în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei”, Liviu Mușat, directorul executiv al Agenției de Dezvoltare Regională – ADR Sud Muntenia, adăugând că instituția a fost verificată și de câteva echipe de la Autoritatea de Audit, care au confirmat că programul se desfășoară conform standardelor, regulamentelor europene, procedurilor aprobate și asumate.

Chiar dacă este mai mic și Programul de Tranziție Justă, în care ADR e implicată doar în calitate de organism intermediar și numai pentru județul Prahova, a mers bine. Aici a fost o alocare mult mai mică, de peste 200 de milioane de euro, dar importantă pentru zona respectivă. Și în acest caz, ADR Sud Muntenia și-a îndeplinit ținta de absorbție.

Dacă este să se țină cont de procente, cea mai mare solicitare a fost pentru infrastructura de educație. „Aici avem o solicitare de 36 ori mai mare decât alocarea inițială a regiunii. Mă refer la învățământul primar și gimnazial, preșcolar, profesional și tehnic. Avem solicitări importante pe partea de regenerare urbană a orașelor, mai ales la cele care nu sunt reședință de județ. În acest caz, lumea s-a grăbit și a depus proiecte. Orașele reședință de județ mai au timp să depună proiecte până la jumătatea anului 2026 și au o alocare prestabilită. Avem foarte multe proiecte, undeva la 700-800% (deci fiind de șapte ori depășită alocarea) la infrastructura verde-albastră. Un concept relativ nou, de identificare a unor probleme din comunități, ce țin de natură, care se pot rezolva prin intermediul proiectelor: inundații, secetă, poluări. Aici există o solicitare, dar încă nu a fost începută evaluarea pe acest apel. Și la infrastructura de transport rutier avem o solicitare cam de 3-3,5 mai mare decât alocarea inițială. Dar vreau să spun că județele s-au mișcat bine, anume Consiliile Județene, căci acestea puteau depune proiecte. Sunt semnate contracte de foarte multe miliarde de euro și de lei până în momentul de față. Avem, de asemenea, o depășire la mediul privat, la IMM-uri, unde am avut o solicitare mult peste așteptările noastre, mult peste comportamentul mediului de afaceri pe programele anterioare. Motivul pentru care a existat această cerere a fost că am întocmit un ghid atractiv și ofertant pentru mediul de afaceri. E adevărat că și perioada complexă pe care o traversăm i-a determinat pe mulți patroni și administratori de firme să recurgă la absorbția de fonduri europene. Apoi, al doilea aspect, pe care nu vreau să-l trec cu vederea, a fost modul în care am promovat acest program în regiune. Am avut zeci de întâlniri în toate județele regiunii cu reprezentanți ai mediului de afaceri pentru a promova această oportunitate. Deci, credem că și promovarea corespunzătoare a contribuit la acest aflux nesperat de proiecte. Încă din 2024 am găsit o rezolvare, am făcut o primă subcontractare pe bugetul de stat pentru mediul de afaceri. Dacă inițial aveam undeva la 200 de milioane de euro alocare (proiectele mici de până la 200.000 euro, plus proiectele mai mari între 500.000- 3.000.000 de euro), după subcontractare, am ajuns undeva la 500-550 de milioane de euro. Nicio regiune de dezvoltare nu mai are o asemenea alocare și noi ne păstrăm convingerea că proiectele din mediul de afaceri sunt foarte importante pentru comunități. Sunt practic acele locuri unde se creează bani pentru comunități și avem un respect deosebit și încercăm pe cât posibil să finanțăm cât mai multe proiecte”, a precizat directorul Mușat.

„Măsurăm de zece ori înainte să tăiem o dată”

În ceea ce privește colaborarea cu autoritățile publice locale și județene din regiune, ADR Sud Muntenia organizează periodic întâlniri, așa încât deciziile importante sunt aduse la cunoștință în cadrul Consiliului pentru Dezvoltare Regională. Partenerii de dialog în fiecare județ sunt Consiliile Județene, primăriile de municipii, orașe și comune.

Deci, pe lângă acțiunile de promovare a oportunităților de finanțare, au loc întâlniri punctuale cu partenerii de dialog, la solicitarea lor. „Cel mai important lucru într-un program este încrederea pe care o emani în administrația locală. Dacă nu ești creditat cu încredere, lucrurile sunt cu mult, mult, mai grele. Iar pentru a fi creditat cu încredere, trebuie să vii cu informația cea mai curată, să vii cu informația la timp și să nu ai o atitudine de genul: Te aștept să greșești, în cadrul proiectului, stau după colț și te penalizez. Nu, avem o atitudine proactivă, o atitudine pozitivă, în sensul că încercăm să evităm astfel de greșeli. Dacă apar totuși greșeli, mergem și le explicăm beneficiarilor cauza pentru care s-a întâmplat acest lucru. Așa cum le-am spus colegilor mei: Măsurăm de zece ori înainte să tăiem o dată.

E foarte ușor să tai, mai ales în perioada actuală, dar nu aceasta este atitudinea pe care noi o dezvoltăm în Agenție. Oamenii au căpătat încredere, dar colegii mei știu că în viața publică încrederea se câștigă extraordinar de greu și se pierde foarte ușor. De aceea trebuie să ținem cât mai sus standardul activității noastre, pentru a nu pierde această mare valoare pe care o avem, încrederea în ceea ce facem”, a punctat directorul, specificând că, cele mai mari provocări, cu care s-a confruntat ADR Sud Muntenia, pe parcursul anului trecut, au fost acelea de a face față sarcinilor de Autoritate de Management.

Când s-au descentralizat programele regionale, cei de la nivel central credeau că agențiile locale nu se vor descurca și vor apela la ajutorul lor. Ba chiar căutau „acul în carul cu fân”, doar, doar se vor comite greșeli. Evident că nici echipa ADR Sud Muntenia nu le-a știut pe toate de la bun început, dar a pus accent, printre altele, pe îndeplinirea indicatorilor.

Un indicator deosebit de important este cel al timpului mediu de satisfacere a unei cereri de rambursare. În această privință, ADR Sud Muntenia se clasează pe primul loc pe țară, cu un termen de 14 zile lucrătoare, din momentul depunerii documentelor și până la primirea banilor în cont. Firește, asta în condițiile în care toate documentele sunt clare și nu necesită alte intervenții.

„Unii abia așteaptă să greșim și asta este principala noastră provocare: să ne ridicăm la înălțimea așteptărilor. În momentul în care s-au descentralizat programele, foarte mulți primari, președinți de consilii județene și chiar parlamentari au susținut această descentralizare din câteva rațiuni foarte importante. Pe de o parte, scăderea timpilor de rezolvare a anumitor etape în viața unui proiect. Dar, mai există unul, care e mai greu de cuantificat: sufletul pe care îl depui, ceea ce te leagă de comunitatea respectivă. Când ești un funcționar într-un minister, ce te leagă pe tine de o comunitate din Topoloveni sau dintr-un orășel? Nu te leagă mare lucru și atunci privești lucrurile mult mai rece. În momentul în care vii și pui suflet, când ești în contact cu comunitatea de 20-25 de ani, creezi niște punți pe care ți-e și rușine să le distrugi. Adică pui la bătaie tot ce ai ca să rezolvi problemele, iar asta înseamnă și o parte din sufletul tău”, a subliniat Liviu Mușat.

Dacă este să vorbească despre dificultățile cu care s-au confruntat beneficiarii la depunerea și implementarea proiectelor publice, cea mai importantă provocare a fost să vină cu acte de proprietate sau cu acte care să le ateste calitatea de utilizator al terenurilor respective (în special, drumuri și piețe). La privați, cea mai mare provocare a fost aceea de a obține de la Bancă scrisoarea de garanție bancară pentru contribuția proprie.

O altă situație, întâlnită la mulți beneficiari, a fost dorința de a schimba locul de implementare a proiectului, ceea ce nu se admite. Apoi, vestitele contestații în procedurile de achiziții sunt în continuare la loc de frunte. De exemplu, proiectul de drum de la Consiliul Județean Călărași s-a confruntat cu o perioadă destul de lungă de inactivitate din cauza acestor contestații.

Dar, până la urmă, contractul a fost atribuit și va fi semnată predarea amplasamentului pentru acest drum. Alte probleme au fost lipsa de lichidități, apariția unor cheltuieli suplimentare, calitatea proiectului tehnic (care, uneori, nu ia în calcul anumite lucrări și anumite situații de pe teren). „La nivel local, mai persistă problemele legate de cofinanțare, resurse umane și proceduri de achiziții. Sursele de finanțare reprezintă o mare problemă și vom vedea cum se va răsfrânge asupra proiectelor în anul 2026. Toate guvernările de până acum au clamat că absorbția de fonduri europene reprezintă o prioritate națională, o prioritate zero. Atunci tragem nădejdea ca sumele alocate către proiecte sau procedurile să nu fie greoaie și să fie onorate în timp util cererile. Dar, evident că, atunci când apar lucrări suplimentare, din păcate, acestea trebuie suportate de la bugetul local. De aceea este foarte, foarte, importantă acuratețea cu care se realizează un proiect tehnic. El trebuie să corespundă cât mai mult situației din teren, așa încât în momentul în care se trece la realizarea proiectului să ne trezim cu cât mai puține surprize, că apar nu știu ce probleme neprevăzute. În ceea ce privește forța de muncă, anume personalul din primării și consilii județene, recunoaștem că așteptăm cu oarece emoții pachetul de măsuri privind reforma în administrație. Sunt locuri în care există nedumeriri, sunt locuri în care există nemulțumiri vizavi de această reformă. Sperăm ca ea să nu se facă la grămadă, ci să fie într-adevăr o reformă și nu o ghilotinare. Deci, avem aceste mici temeri și emoții, dar eu trag nădejdea că tot ce se va face se va face cu chibzuință la nivel național, astfel încât acest domeniu atât de important de dezvoltare, cu ajutorul fondurilor, să nu fie afectat considerabil”, a concluzionat directorul executiv al ADR Sud Muntenia.

Una peste alta, rezultatele obținute în 2025 confirmă că ADR Sud Muntenia continuă să transforme eficient fondurile europene în proiecte durabile și beneficii reale pentru comunitățile regiunii.

Diana ARON