„Acordul MERCOSUR, o nenorocire pentru agricultura românească”

Produsele obținute prin Noile Tehnici Genomice ar putea invada piața UE fără control, avertizează președintele LAPAR, Nicu Vasile

Acordul comercial dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american MERCOSUR este prezentat de oficialii europeni drept un pas strategic major, menit să stimuleze comerțul și să consolideze relațiile economice globale ale Uniunii. În realitate, susțin reprezentanții fermierilor români, documentul ascunde riscuri profunde pentru agricultura europeană și, în mod special, pentru România.

Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) avertizează că acest acord va transforma piața agricolă europeană într-un spațiu vulnerabil, deschis importurilor masive de produse ieftine, obținute prin biotehnologii avansate, în timp ce fermierii europeni rămân captivi unor reguli stricte de mediu și de producție.

Biotehnologiile din MERCOSUR, o amenințare ignorată

Președintele LAPAR, Nicu Vasile, susține că aproximativ 90% din producția agricolă și agroalimentară a statelor MERCOSUR se bazează pe biotehnologii, incluzând organisme modificate genetic și produse obținute prin Noile Tehnici Genomice (NGT). Acestea sunt protejate de patente complexe — de genă, de proces și de produs — și aparțin, în majoritate, unor mari companii multinaționale.

„Exact acest tip de produse va intra pe piața Uniunii Europene”, avertizează Nicu Vasile. Mai mult, comerțul cu aceste mărfuri nu va fi reglementat de normele sanitare și fitosanitare clasice (SPS), aplicabile produselor convenționale, ci de prevederile Acordului TRIPS, care favorizează în mod clar deținătorii de drepturi de proprietate intelectuală.

În viziunea LAPAR, adevărata problemă nu este doar acordul MERCOSUR, ci cadrul legislativ european care îl face posibil. Regulamentul privind Noile Tehnici Genomice, aflat în prezent în procedură de aprobare la Parlamentul European, este considerat cheia deschiderii totale a pieței. Pentru categoria NGT1, regulamentul propune ca plantele cu până la 20 de modificări genetice să fie tratate ca produse convenționale.

Acestea nu ar urma să fie supuse unor obligații clare de testare, analiză de risc, trasabilitate sau etichetare, deși rămân protejate prin patente. „Vorbim despre produse imposibil de controlat, care vor fi cultivate și comercializate ca și cum ar fi convenționale, dar care ascund în spate drepturi exclusive de proprietate intelectuală”, subliniază președintele LAPAR.

Agricultura europeană, fără scut de protecție

Efectele economice ale acestui mecanism sunt, potrivit fermierilor, ușor de anticipat. Produse agricole ieftine, provenite din ferme uriașe din America de Sud, vor concura direct producătorii europeni, care se confruntă deja cu costuri ridicate, restricții de mediu și reguli stricte privind utilizarea pesticidelor și a inputurilor agricole. În acest context, statele câștigătoare vor fi cele axate pe comerț și logistică — precum Germania, Olanda sau Spania — în timp ce țările cu profil agricol, inclusiv România, vor suporta pierderile. Mai mult, taxele și beneficiile comerciale vor fi colectate de statele care gestionează fluxurile de import, nu de cele afectate de declinul producției interne.
Pentru România, situația este cu atât mai gravă cu cât statul nu dispune de mecanisme reale de protecție în interiorul pieței unice europene. Odată ce produsele intră legal într-un stat membru, acestea pot circula liber, fără posibilitatea unui control național eficient. „România pierde pe toate părțile. Producția internă va fi distrusă de concurența neloială, iar bugetul de stat nu va beneficia nici măcar de veniturile fiscale generate de importuri”, avertizează Nicu Vasile. Singura opțiune realistă evocată de liderul LAPAR ar fi transformarea portului Constanța într-un hub regional de tranzit comercial. Însă un asemenea scenariu ar muta economia agricolă românească din zona de producție în cea de tranzit, cu beneficii limitate și fără valoare adăugată pe termen lung.

Câștigătorii din umbră: marile corporații de biotehnologie

În spatele acordului MERCOSUR, LAPAR identifică beneficiari clari: marile companii de biotehnologie, majoritatea cu sediul în Statele Unite. Acestea dețin patentele genetice ale producției sud-americane și vor profita direct de liberalizarea pieței europene. La nivel european, excepțiile sunt puține, una dintre ele fiind grupul Bayer. În acest context, Nicu Vasile acuză conducerea Comisiei Europene, în frunte cu Ursula von der Leyen, că a abandonat interesele agriculturii europene și a deschis piața UE în favoarea corporațiilor globale.
LAPAR avertizează că MERCOSUR nu este un caz singular. Uniunea Europeană are deja peste 100 de acorduri comerciale similare cu state precum Canada, Japonia, Coreea de Sud sau Indonezia, toți actori importanți în domeniul biotehnologiilor agricole. „Când Regulamentul NGT va fi adoptat în această formă, piața UE va fi complet deschisă întregii producții mondiale. MERCOSUR este doar începutul”, concluzionează Nicu Vasile.
În lipsa unor mecanisme reale de protecție a producției interne, agricultura românească riscă să devină prima victimă a unei strategii comerciale europene care privilegiază comerțul și patentele, în detrimentul fermierilor, al consumatorilor și al securității alimentare.

Gabriel MICU