96% dintre femeile din România spun că etapele biologice le influențează greutatea

Două treimi dintre femeile din România consideră că obezitatea este atât o boală cronică, cât și o problemă de stil de viață, iar aproape toate recunosc influența decisivă a etapelor biologice asupra greutății corporale. Potrivit unui studiu realizat la inițiativa Novo Nordisk România, 96% dintre respondente afirmă că, în perioade precum sarcina, etapa postnatală, premenopauza sau menopauza, greutatea este determinată nu doar de voință, ci și de factori biologici.

Datele vin într-un context alarmant. Conform Atlasul Obezității, aproximativ 40% dintre adulții din România suferă de obezitate, iar peste 70% se află în zona de suprapondere sau obezitate. Aceste cifre plasează obezitatea printre cele mai serioase provocări actuale de sănătate publică.

În spatele statisticilor se află experiențe personale pe care milioane de femei le recunosc imediat. Pentru 95,8% dintre participantele la studiu, sarcina, lunile de după naștere și schimbările hormonale din premenopauză sau menopauză reprezintă puncte de cotitură în relația cu propria greutate. Corpul se transformă, metabolismul reacționează diferit, iar controlul asupra kilogramelor nu mai depinde exclusiv de disciplină.

Sarcina, perioada postnatală și stresul prelungit sunt identificate drept etapele cu cel mai mare impact asupra greutății corporale. Deși multe femei declară că sunt informate în privința obezității ca boală cronică, nevoia unei opinii medicale rămâne puternică. 68% dintre respondente afirmă că ar privi cu deschidere un tratament pe termen lung, în condițiile în care ar înțelege că obezitatea necesită intervenție medicală susținută.

Silviu Apostol, Director External Affairs în cadrul Novo Nordisk România, subliniază că obezitatea nu este o simplă problemă de voință, ci o boală cronică influențată în proporție de 40–70% de moștenirea genetică. În opinia sa, amploarea fenomenului impune politici publice coerente, educație și acces la soluții terapeutice adecvate.

Obezitatea nu reprezintă un eșec personal

Pentru multe femei, procesul de slăbire nu este unul stabil. 38% dintre participante spun că au trecut de mai multe ori prin cicluri repetate de scădere și recâștigare a kilogramelor, iar alte 14% au experimentat acest fenomen cel puțin o dată. Impactul nu este doar estetic, ci și medical și emoțional. 62% dintre respondente raportează disconfort fizic asociat greutății, 52% menționează probleme emoționale precum anxietatea sau scăderea stimei de sine, 44% acuză diminuarea nivelului de energie, iar 27% declară că au probleme medicale confirmate legate de excesul ponderal.

Psihoterapeutul Adela Moldovan atrage atenția că încercările repetate de a slăbi, mai ales atunci când sunt motivate de tendințe sau soluții copiate, pot eroda încrederea în sine. Potrivit acesteia, simpla dorință de a pierde în greutate nu garantează rezultate, iar schimbarea reală presupune un parcurs personalizat și sprijin pe termen lung.

Peste 55% dintre femeile chestionate spun că s-au simțit judecate frecvent sau ocazional din cauza greutății lor, iar pentru multe dintre ele preocuparea legată de kilograme consumă o cantitate semnificativă de energie mentală. 42% consideră foarte apăsătoare presiunea socială de a reveni rapid la greutatea de dinainte de sarcină.

În ciuda impactului fizic și emoțional major, 58% dintre participante declară că nu au cerut niciodată ajutor specializat pentru gestionarea greutății. Totuși, datele arată o schimbare de perspectivă: 22% au discutat deja cu un medic despre opțiuni medicale, iar 29% și-ar dori să facă acest pas. Medicul gastroenterolog și nutriționist Roxana Voica subliniază că obezitatea nu reprezintă un eșec personal, ci o boală cronică influențată de factori genetici, metabolici, hormonali și de mediu.

În opinia sa, gestionarea greutății trebuie realizată cu sprijin medical și pe termen lung, nu prin presiune socială sau culpabilizare.

Studiul indică o realitate complexă: pentru majoritatea femeilor din România, greutatea corporală nu este doar rezultatul voinței individuale, ci intersecția dintre biologie, context social și acces la soluții medicale adecvate.

Cristina ANDREI