80% dintre copii navighează online fără restricții. Cyberbullying-ul și contactul cu străini, realități cotidiene

O amplă cercetare sociologică realizată de Organizația Salvați Copiii România la finalul anului 2025 conturează o imagine îngrijorătoare asupra modului în care copiii și adolescenții din România utilizează internetul. Datele indică o expunere masivă, lipsa controlului parental și o normalizare a riscurilor digitale, într-un context în care mediul online a devenit spațiul central al interacțiunilor cotidiene pentru minori.

Potrivit sondajului, aproape 80% dintre copii au acces nelimitat la site-uri, iar 66% nu au nicio restricție privind timpul petrecut online. Mai mult de 70% dintre respondenți petrec cel puțin trei ore zilnic pe internet. Aplicațiile de control parental sunt rar utilizate, iar aproape un sfert dintre copii (24%) recunosc că au ascuns sau ascund activitatea lor online.

Rețelele sociale: profiluri publice și contact frecvent cu necunoscuți

Rețelele sociale sunt utilizate aproape universal, inclusiv de copiii cu vârste între 12 și 14 ani. Peste o treime dintre aceștia au profiluri publice, accesibile oricui, ceea ce facilitează interacțiuni cu persoane necunoscute. Aproape unul din doi copii a fost contactat de un străin în mediul online, iar 30% dintre cei abordați au raportat situații deranjante sau interacțiuni inconfortabile.

În paralel, 60% dintre copii declară că au fost martori ai fenomenului de cyberbullying, iar 68% spun că au văzut conținut nepotrivit sau înfricoșător. Provocările periculoase („challenge-uri”) sunt vizibile pentru 60% dintre respondenți, iar o parte dintre ei participă activ la astfel de trenduri riscante. Publicitatea la substanțe interzise minorilor – alcool, nicotină sau medicamente – ajunge la majoritatea copiilor, în special la adolescenții mai mari.

Deși puțini declară că au cumpărat astfel de produse online, datele relevă o vulnerabilitate reală și dificultăți serioase în controlul accesului.

Poate cea mai îngrijorătoare concluzie a cercetării este lipsa reacției în fața pericolelor. Majoritatea copiilor aleg să ignore situațiile problematice, iar doar 5% spun că au cerut ajutorul unui adult. Specialiștii avertizează că această banalizare a riscului are consecințe psihologice semnificative. Expunerea repetată la hărțuire, conținut traumatic și interacțiuni riscante poate conduce la stres cronic, anxietate, scăderea stimei de sine și dificultăți în relaționare.

În timp, reacțiile de alertă se diminuează, iar comportamentele nocive ajung să fie tolerate sau internalizate. „Când șase din zece copii ajung să creadă că hărțuirea online face parte din viața lor de zi cu zi, vorbim despre o copilărie în care riscul nu mai sperie, ci se banalizează. În spatele acestor cifre sunt copii care se simt singuri, expuși și neprotejați. Ei nu au nevoie să se descurce singuri într-un spațiu care le poate face rău, ci de adulți, instituții și platforme care să își asume, cu adevărat, responsabilitatea pentru siguranța lor”, a declarat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.

Solicitări ferme către autorități și platforme

În acest context, Salvați Copiii România solicită intervenții legislative și administrative urgente. Printre recomandări se numără: interdicția totală a accesului la rețelele de socializare pentru copiii sub 13 ani; acces condiționat pentru cei între 13 și 15 ani, doar cu acordul explicit al părinților; sancțiuni reale pentru platformele care permit crearea de conturi de către minori fără verificare; introducerea obligatorie în curriculum a educației digitale și a siguranței online.

Organizația face apel la autoritățile din domeniul educației, protecției copilului și reglementării mediului digital să trateze siguranța online ca prioritate de politică publică, prin dezvoltarea unui cadru instituțional clar, funcțional și predictibil. Totodată, marile platforme de social media sunt chemate să își asume responsabilitatea pentru protecția minorilor, prin aplicarea efectivă a politicilor de siguranță, moderarea conținutului nociv și funcționarea reală a mecanismelor de raportare.

Datele au fost prezentate în contextul Zilei Siguranței pe Internet 2026, în cadrul unei dezbateri organizate de Salvați Copiii prin Centrul de resurse pentru protecția copiilor pe Internet, co-finanțat de Comisia Europeană. Prin linia de consiliere disponibilă pe platforma oradenet.ro au fost înregistrate peste 15.800 de solicitări, cele mai frecvente teme fiind educația media, identitatea online, cyberbullying-ul și abilitățile tehnice.

Organizația pune la dispoziția profesorilor, părinților și elevilor resurse educaționale gratuite și o linie de raportare pentru conținut online dăunător, legal sau ilegal.

Concluzia studiului este clară: experiențele digitale problematice nu mai sunt episoade izolate, ci componente recurente ale vieții online a copiilor. În lipsa unor măsuri ferme și coordonate, riscul tinde să devină parte a normalității pentru o întreagă generație.

Cristina ANDREI