14,8 milioane de euro de la UE pentru fermierii români afectați de secetă

Într-un moment în care agricultura românească continuă să resimtă efectele secetei și ale schimbărilor climatice, fermierii afectați de pierderi importante vor beneficia de un nou sprijin financiar din partea Uniunii Europene. Comisia Europeană a aprobat un pachet de ajutor în valoare de peste 56 de milioane de euro pentru cinci state membre afectate de fenomene meteorologice extreme, iar România va primi 14,8 milioane de euro, fiind a doua cea mai mare alocare după Portugalia.

Fondurile provin din rezerva agricolă a Uniunii Europene și sunt destinate exclusiv fermierilor care au înregistrat pagube semnificative ca urmare a condițiilor climatice nefavorabile. În cazul României, principalele culturi afectate sunt porumbul și floarea-soarelui, două dintre cele mai importante culturi agricole din țară.

România, printre beneficiarii principali ai sprijinului european

Decizia Bruxelles-ului vine după mai multe sezoane agricole marcate de temperaturi extreme și lipsa precipitațiilor. În numeroase regiuni ale țării, inclusiv în Moldova, Bărăgan și sudul României, seceta pedologică a redus drastic producțiile agricole, provocând pierderi importante fermierilor. Pentru multe exploatații agricole, în special cele de dimensiuni mici și medii, recoltele obținute nu au fost suficiente pentru acoperirea cheltuielilor de producție.

În aceste condiții, ajutorul european reprezintă o sursă importantă de sprijin financiar care poate contribui la menținerea activității fermelor și la pregătirea noului an agricol. Din totalul fondurilor aprobate de Comisia Europeană, Portugalia va primi 30 de milioane de euro, România 14,8 milioane de euro, Cipru 4,6 milioane de euro, Croația 4,4 milioane de euro, iar Slovenia 2,8 milioane de euro.

Un aspect extrem de important pentru agricultorii români este posibilitatea ca Guvernul să suplimenteze fondurile europene cu bani din bugetul național. Regulamentele europene permit statelor membre să completeze sprijinul primit de la Bruxelles cu până la 200% din valoarea alocată. În cazul României, acest lucru înseamnă că suma totală disponibilă pentru despăgubirea fermierilor ar putea ajunge la aproximativ 44,4 milioane de euro, dacă Executivul va decide să acorde contribuția maximă permisă.

Valoarea finală a ajutorului care va ajunge efectiv în ferme va depinde astfel nu doar de alocarea europeană, ci și de decizia autorităților române privind cofinanțarea națională.

Cine va putea beneficia de bani

Criteriile exacte pentru acordarea sprijinului urmează să fie stabilite de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale împreună cu Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Conform informațiilor disponibile în acest moment, ajutorul va fi destinat producătorilor agricoli care pot demonstra că au suferit pierderi semnificative cauzate de fenomene climatice extreme.

Autoritățile vor stabili în perioada următoare condițiile de eligibilitate, documentele necesare, suprafețele care vor putea fi luate în calcul și nivelul sprijinului financiar acordat pentru fiecare hectar afectat. Specialiștii atrag atenția că sprijinul nu va fi acordat automat tuturor fermierilor care cultivă porumb sau floarea-soarelui.

Beneficiarii vor trebui să dovedească existența pagubelor și să respecte condițiile prevăzute în schema de ajutor ce va fi aprobată la nivel național.

Comisia Europeană a solicitat statelor membre să distribuie rapid fondurile, astfel încât efectele economice ale secetei să fie diminuate cât mai repede. Potrivit calendarului stabilit la nivel european, toate plățile trebuie efectuate până la data de 28 februarie 2027. Până atunci, autoritățile române trebuie să finalizeze cadrul legislativ și procedurile administrative necesare pentru implementarea schemei de sprijin.

Pentru numeroși agricultori, ajutorul vine într-un moment critic. Mulți au de achitat rate la credite, arendă, facturi pentru semințe, îngrășăminte și combustibil, în timp ce efectele secetei din ultimii ani continuă să afecteze profitabilitatea exploatațiilor agricole.

Reprezentanții sectorului agricol consideră că aceste fonduri pot reprezenta o adevărată gură de oxigen pentru fermele aflate în dificultate. Totodată, ei subliniază că despăgubirile trebuie completate de investiții consistente în sisteme de irigații și în infrastructura de gestionare a apei, pentru ca agricultura românească să poată face față provocărilor climatice care devin tot mai frecvente de la un an la altul.

Gabriel MICU