Primarii marilor oraşe cer Guvernului buget adoptat până la final de an şi consultări din timp pentru noul ciclu de fonduri europene

Primarii marilor municipii din România cer Guvernului să pregătească din timp următorul ciclu de finanţare europeană şi să evite blocajele care au afectat investiţiile publice în acest an. Solicitarea a fost formulată la Iaşi, în cadrul şedinţei Comitetului Director al Asociaţiei Municipiilor din România (AMR), unde s-au discutat închiderea proiectelor PNRR, bugetul de stat pentru 2027 şi priorităţile administraţiilor locale pentru următoarea perioadă de finanţare europeană.

Bugetul întârziat, motorul construcţiilor blocat

Principala nemulţumire a edililor vizează întârzierea adoptării bugetului de stat, care în 2026 a dus la aprobarea bugetelor locale abia în luna mai. Preşedintele AMR şi primarul Craiovei, Olguţa Vasilescu, a explicat mecanismul blocajului: odată ce bugetul e disponibil atât de târziu, licitaţiile publice se pot întinde până în septembrie, moment în care lucrările trebuie deja sistate din cauza sezonului rece care se apropie, în noiembrie.

Consecinţele nu se opresc la administraţiile locale. Primarii avertizează că reducerea investiţiilor publice loveşte direct economia naţională, având în vedere că sectorul construcţiilor este unul dintre motoarele acesteia. Din acest motiv, AMR cere ca bugetul de stat pentru anul viitor să fie adoptat până la finalul acestui an, pentru a evita repetarea scenariului din 2026.

Dincolo de problema bugetară, discuţiile de la Iaşi s-au concentrat pe pregătirea următorului ciclu de finanţare europeană. AMR solicită consultări permanente cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, astfel încât primăriile să cunoască din timp programele disponibile şi să aibă timp să pregătească proiecte mature înainte de deschiderea apelurilor de finanţare.

Lecţia principală trasă din experienţa PNRR este nevoia de proiecte adaptate realităţilor locale. De aceea, primarii cer ca viitoarele fonduri europene să fie gestionate, pe cât posibil, la nivel regional, prin Agenţiile pentru Dezvoltare Regională (ADR). Olguţa Vasilescu a subliniat că problemele diferă semnificativ de la un oraş la altul, iar discuţiile purtate la nivel regional, cu ADR-urile, ar permite o planificare mult mai concretă a proiectelor de viitor.

Printre domeniile prioritare pentru finanţare se numără regenerarea urbană, extinderea reţelelor de canalizare pluvială, infrastructura rutieră, amenajarea de parcuri şi reabilitarea clădirilor şi monumentelor istorice. Primarii atrag atenţia că schimbările climatice şi fenomenele meteo tot mai abundente pun o presiune suplimentară pe infrastructura existentă, ceea ce face aceste investiţii cu atât mai urgente.

Poziţia Ministerului Dezvoltării

Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a criticat, la rândul său, unele dintre direcţiile impuse prin PNRR, susţinând că viitoarele programe europene ar trebui să lase statelor membre mai multă libertate în stabilirea propriilor priorităţi de investiţii. Referitor la absorbţia fondurilor gestionate de minister, Cseke Attila a precizat că gradul de absorbţie, raportat la plăţile efectuate, este în prezent de 100%, cu perspective de a ajunge la 104-105% până la sfârşitul lunii octombrie, în funcţie de rezultatul verificării documentelor depuse de beneficiari.

Ministrul a subliniat că acest rezultat este unul comun, obţinut prin colaborarea dintre administraţia centrală şi autorităţile locale. Prin componentele gestionate de minister au fost finanţate lucrări de renovare energetică pentru locuinţe şi clădiri publice, precum şi achiziţii de mijloace de transport în comun — de la tramvaie şi autobuze până la troleibuze şi microbuze.

Cseke Attila a mai atras atenţia asupra unui subiect considerat urgent: România nu are, la 9 septembrie, o rectificare bugetară, deşi sunt necesare fonduri suplimentare pentru funcţionarea unor servicii şi unităţi medicale până la sfârşitul anului.

Discuţiile de la Iaşi s-au încheiat cu un apel comun la menţinerea investiţiilor publice şi la o colaborare mai strânsă între administraţiile locale şi Guvern, în contextul provocărilor bugetare şi al tranziţiei către noul ciclu de finanţare europeană.

Marius BĂDRĂGAN