Forumul APPR cere investiții masive în apă și mecanisme solide de gestionare a riscurilor pentru viitoarea PAC

Forumul APPR a participat la cea de-a 9-a ediție a Global Food Forum, organizată de Farm Europe, unde dezbaterile au reunit aproximativ 200 de fermieri și reprezentanți ai lanțului agroalimentar european. Evenimentul s-a desfășurat în prezența Comisarului european pentru Agricultură, Christophe Hansen, precum și a miniștrilor agriculturii din Franța, Annie Genevard, din Italia, Francesco Lollobrigida, și din Polonia, Stefan Krajewski, alături de membri ai Parlamentului European.
Mesajul transmis de Forumul APPR a fost unul ferm: agricultura reprezintă un pilon esențial al autonomiei strategice a Uniunii Europene, iar viitorul său nu poate depinde de politici fragmentate sau de un buget insuficient. Dincolo de alocarea „ring-fenced” de 300 de miliarde de euro propusă pentru Politica Agricolă Comună în perioada 2028–2034, organizația a subliniat necesitatea identificării a încă 120 de miliarde de euro pentru a susține investițiile structurale indispensabile adaptării și creșterii competitivității sectorului agricol european.
În cadrul sesiunilor de lucru, Forumul APPR a insistat asupra a două priorități strategice pentru viitorul exercițiu financiar. Prima vizează gestiunea apei și adaptarea infrastructurii agricole la schimbările climatice. Reprezentanții organizației au arătat că, în absența unei politici europene coerente și ambițioase în domeniul apei, autonomia alimentară și competitivitatea Uniunii Europene sunt puse în pericol. Episoadele de secetă severă și de exces hidric au devenit recurente, iar investițiile în infrastructura de irigații, în retenția apei, în modernizarea sistemelor existente și în creșterea eficienței utilizării resurselor trebuie să fie tratate drept o prioritate strategică la nivel comunitar. Potrivit Forumului APPR, problema apei nu mai ține doar de adaptarea climatică, ci de securitate alimentară și stabilitate economică. În acest context, organizația a susținut lansarea unei strategii europene integrate pentru apă în agricultură, finanțată atât prin PAC, cât și prin instrumente complementare precum InvestEU, Banca Europeană de Investiții și fondurile structurale, cu indicatori clari de performanță și criterii unitare aplicabile în toate statele membre.
A doua direcție majoră vizează consolidarea mecanismelor europene de gestionare a riscurilor și a crizelor majore. Forumul APPR a argumentat că solidaritatea la nivel european este mai eficientă și mai puțin costisitoare decât soluțiile fragmentate la nivel național. Deși existența rezervei de criză este considerată un pas înainte, aceasta este insuficientă în lipsa unor mecanisme clare și automate de declanșare, a unei delimitări precise a responsabilităților între fermieri, state membre și instituțiile europene, precum și a unor instrumente financiare robuste capabile să acopere riscurile climatice, geopolitice și de piață.
Organizația a atras atenția că lipsa de predictibilitate în gestionarea crizelor descurajează investițiile, afectează capitalizarea fermelor și fragilizează lanțurile agroalimentare europene, cu impact direct asupra stabilității pieței și a securității alimentare. Un element relevant al dezbaterilor a fost convergența de poziții între Comisarul Hansen și miniștrii agriculturii din Franța, Italia și Polonia, care au susținut aceleași două direcții strategice: investițiile în apă și consolidarea instrumentelor de gestionare a riscurilor. Această aliniere politică este considerată un semnal important în perspectiva negocierilor pentru viitoarea PAC 2028–2034. Rămâne de văzut în ce măsură aceste priorități se vor regăsi concret în structura bugetului viitor, în alocările dedicate infrastructurii de irigații, în arhitectura instrumentelor de gestionare a riscurilor și în menținerea caracterului comun al Politicii Agricole Comune, evitând fragmentarea în 27 de strategii naționale concurente.
Pentru Forumul APPR, miza este clară: fără investiții strategice în apă și fără un sistem european solid de gestionare a riscurilor, obiectivele privind creșterea producției, autonomia strategică și tranziția climatică riscă să rămână la nivel declarativ. PAC 2028–2034 trebuie să transforme aceste priorități în instrumente operaționale concrete, capabile să susțină competitivitatea și reziliența agriculturii europene pe termen lung.

Marius BĂDRĂGAN