De Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități, specialiștii cer schimbarea de paradigmă – de la caritate la respectarea drepturilor omului

Azi este marcată Ziua Internațională a Persoanelor cu Dizabilități, moment în care specialiștii din România și din întreaga Europă atrag atenția asupra necesității urgente de a privi dizabilitatea nu ca pe o problemă medicală, ci ca pe o chestiune fundamentală de drepturi ale omului.

Societatea Română de Reabilitare Medicală se alătură inițiativei europene și transmite un mesaj ferm: societatea trebuie să-și schimbe radical modul în care înțelege și abordează viața persoanelor cu dizabilități. „Dizabilitatea nu este o tragedie individuală, ci un indicator al capacității societății de a include sau exclude”, afirmă prof. dr. Mădălina Iliescu, președintele Societății Române de Reabilitare Medicală.

România: accesibilitate redusă, servicii inegale, oportunități limitate

Deși progresele legislative există, realitatea din teren rămâne dificilă pentru persoanele cu dizabilități. Accesibilitatea urbană – și mai ales cea din mediul rural – rămâne insuficientă, serviciile moderne de reabilitare sunt distribuite neuniform, tehnologia asistivă este greu accesibilă, iar rata de ocupare pe piața muncii continuă să fie extrem de scăzută.

Specialiștii subliniază că lipsa accesibilității și a oportunităților nu reprezintă doar deficiențe administrative, ci mecanisme directe de excludere socială.

Societatea Română de Reabilitare Medicală insistă asupra colaborării cu persoanele cu dizabilități, nu doar în calitate de beneficiari, ci ca experți în propriile lor nevoi. „Incluziunea costă mai puțin decât excluderea. Investiția în accesibilitate și participare reduce costurile sociale și economice pe termen lung”, arată prof. dr. Mădălina Iliescu.

Organizația subliniază necesitatea trecerii de la o abordare caritabilă, încă persistentă în mentalul colectiv, la politici publice bazate pe drepturi, conforme cu standardele internaționale.

Experții europeni promovează în prezent conceptul de „diversitate funcțională”, care mută accentul de pe limitările persoanei pe barierele impuse de mediu. Acest termen înlocuiește tot mai frecvent limbajul centrat pe deficiență, contribuind la o cultură a incluziunii, demnității și participării active. Reabilitarea și abilitarea sunt pilonii centrali ai acestei abordări.

Reabilitarea urmărește refacerea funcționalității după boală sau accident, în timp ce abilitarea vizează dezvoltarea unor competențe noi, adaptate unei vieți independente.

Un angajament european și internațional

„Schimbarea de paradigmă înseamnă să recunoaștem că dizabilitatea nu este un defect, ci o situație creată de societate atunci când nu asigură accesibilitate și oportunități egale”, subliniază prof. dr. Mauro Zampolini, președintele secției de Medicină Fizică și Reabilitare a UEMS, și prof. dr. Aydan Oral, președinte al Consiliului.

Această viziune este în deplină concordanță cu Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, ratificată și de România, care promovează viața independentă, participarea deplină și egalitatea de șanse.

În contextul Zilei Internaționale a Persoanelor cu Dizabilități, mesajul specialiștilor este clar: România are nevoie de politici moderne, aplicate consecvent, care să transforme „diversitatea funcțională” într-o normalitate acceptată și respectată, nu într-o barieră socială.

Cristina ANDREI