Creșterea TVA și accizelor – o lovitură dură pentru români într-un context economic fragil

România trece printr-un moment fiscal decisiv, marcat de o majorare semnificativă a taxelor care afectează direct costul vieții populației. Cota standard a TVA crește de la 19% la 21%, iar alimentele, energia termică și serviciile hoteliere, până acum supuse unor cote reduse, vor fi taxate cu 11%. Această decizie guvernamentală are consecințe profunde, atât sociale, cât și economice, într-un moment în care populația resimte deja efectele inflației și creșterii prețurilor.

România se confruntă cu o inflație ridicată, facturi record la energie, creșteri constante ale prețurilor la alimente și combustibili, toate acestea comprimând puterea de cumpărare a unei populații în mare parte vulnerabilă. Veniturile medii ale multor familii, mai ales în mediul rural, se situează sub praguri critice – deseori sub 2.000 de lei pe lună – ceea ce face aproape imposibilă adaptarea la costuri de trai similare celor din țările occidentale.

Economistul Andrei Popescu atrage atenția: „Aceste măsuri vin fără nicio plasă de siguranță socială reală și vor accentua sărăcia în zonele deja defavorizate. Cerința de a suporta costuri occidentale cu venituri mult mai mici e un factor de tensiune socială periculos.”

Impactul direct al creșterii TVA

Majorarea TVA generează un efect de domino în economie. Companiile, confruntate cu costuri fiscale mai mari, sunt motivate să majoreze prețurile pentru a-și menține marjele de profit, transferând povara asupra consumatorilor. Astfel, produsele alimentare de bază, energia, serviciile esențiale devin mai scumpe, iar consumatorii cu venituri fixe sau mici suportă greul acestei ajustări.

Un studiu al Comisiei Europene arată că în țările cu cote de TVA mai mari pe alimente de bază, puterea de cumpărare a familiilor vulnerabile este semnificativ afectată, comparativ cu statele care aplică cote reduse sau zero pentru aceste produse. De exemplu, în Franța și Germania, TVA-ul standard este similar (20% în Franța, 19% în Germania), însă alimentele de bază beneficiază de cote reduse între 5% și 7%, ceea ce limitează impactul asupra celor cu venituri mici.

Pe lângă TVA, accizele la carburanți, alcool și tutun au crescut cu 10%, majorări care vor adăuga câteva zeci de bani la prețul litrului de benzină și câțiva lei în plus pentru țigări sau băuturi alcoolice. Șoferii sunt și ei afectați de scumpirea rovinietei, un cost suplimentar care afectează în special transportatorii și firmele mici.

„Creșterea accizelor în această perioadă este problematică, mai ales când prețurile la combustibili sunt deja ridicate pe piețele internaționale”, comentează Ana Radu, analistă în domeniul fiscal. „Acest tip de taxare crește presiunea inflaționistă și poate duce la scăderea consumului, afectând economia în lanț.”

O veste dificilă vine și pentru cei care planifică achiziții imobiliare: TVA-ul pentru locuințele noi crește la 21%, inclusiv pentru cele sub 120 mp, ceea ce poate însemna costuri suplimentare de ordinul miilor de euro. Într-o piață deja tensionată, acest lucru va reduce accesibilitatea locuințelor și va încetini investițiile.

Comparativ, în multe țări europene, locuințele noi sunt fie scutite de TVA, fie au o cotă redusă (de exemplu, în Austria cota TVA pentru locuințele noi este de 10%). Această diferență face piața românească mai puțin atractivă și crește presiunea asupra cumpărătorilor.

Liberalizarea pieței energiei și efectele asupra facturilor

După liberalizarea pieței de energie, facturile consumatorilor casnici au crescut aproape dublu, iar promisiunile guvernamentale privind compensarea categoriilor vulnerabile nu s-au materializat încă într-un program concret. Acest decalaj între așteptări și realitate riscă să afecteze stabilitatea socială, mai ales în sezonul rece, când cheltuielile cu încălzirea cresc.

În alte state europene, cum ar fi Italia sau Germania, guvernele au implementat mecanisme clare de subvenționare și plafonare a prețurilor la energie, reducând astfel impactul asupra gospodăriilor vulnerabile.

Guvernul argumentează aceste măsuri prin necesitatea reducerii deficitului bugetar și respectării angajamentelor asumate în cadrul PNRR, pentru a asigura stabilitatea finanțelor publice și accesul la fonduri europene. Totuși, experții economici și analiștii avertizează că majorarea fiscalității în contextul actual poate frâna consumul, încetinind creșterea economică și chiar provocând o recesiune tehnică.

Inflația accelerată și deprecierea leului — estimată de BNR la până la 6 lei/euro — vor adăuga presiuni suplimentare asupra bugetelor familiale. „Reducerea deficitului este necesară, însă trebuie făcută cu grijă pentru a nu strânge prea tare la centură o populație deja slăbită economic”, spune Cristian Moldovan, economist senior.

Riscuri sociale și politice

Creșterea prețurilor la bunurile și serviciile esențiale riscă să genereze nemulțumiri sociale și proteste, mai ales dacă nu vor fi implementate măsuri reale de sprijin pentru categoriile vulnerabile. România se află într-un punct în care echilibrul social este fragil, iar lipsa unei strategii de protecție socială poate agrava tensiunile. În 2010, după majorarea TVA, România a trecut prin valuri de proteste și scăderea nivelului de trai, iar istoria pare să se repete fără învățăminte majore.

Majorarea TVA și a accizelor reprezintă o povară suplimentară pentru milioane de români care deja se confruntă cu dificultăți economice semnificative. În absența unor măsuri de compensare eficiente și a unor reforme structurale, aceste decizii riscă să amplifice sărăcia și inegalitățile, dar și să afecteze negativ performanța economică pe termen mediu.

Pentru a preveni un derapaj social și economic, autoritățile ar trebui să reevalueze impactul măsurilor fiscale și să pună urgent în aplicare politici care să sprijine consumatorii vulnerabili și să stimuleze creșterea economică sustenabilă, urmând exemplele țărilor europene care au combinat reformele fiscale cu protecția socială.

Cristina ANDREI