Călărași, cel mai slab județ din țară la Evaluarea Națională. Un elev din doi nu a obținut medie de trecere

Rezultatele finale ale Evaluării Naționale din acest an confirmă, printr-o analiză realizată de organizația Salvați Copiii România, existența unor decalaje profunde între județele țării în privința accesului la o educație de calitate, cu județul Călărași aflat pe ultimul loc la nivel național.

Potrivit datelor centralizate de organizație, generația actuală de absolvenți de gimnaziu a pornit la drum cu 174.567 de copii, numărul elevilor înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2017-2018, la toate formele și tipurile de învățământ. Nouă ani mai târziu, doar 113.316 dintre aceștia au reușit să obțină medii peste 5 la Evaluarea Națională, ceea ce înseamnă că mai puțin de două treimi din generație, respectiv 64,91%, a trecut cu bine acest prag.

Situația se dovedește și mai gravă în privința performanței școlare de ansamblu, întrucât mai puțin de jumătate dintre elevii care au susținut toate probele de examen, adică 48,47%, au obținut medii peste 7. Analiza urmărește parcursul acestei generații pe parcursul celor nouă ani de școală și identifică mai multe momente în care numărul elevilor s-a redus.

Astfel, între înscrierea în clasa pregătitoare și începerea clasei a VIII-a, în toamna anului 2025, s-a înregistrat o pierdere de 6.851 de elevi, aproape 4% din generație. Cele mai mari pierderi din această perioadă s-au înregistrat în județele Covasna, cu 15,16%, Mureș, cu 12,7%, și Ialomița, cu 11,99%, fenomen explicat de organizație atât prin abandonul școlar, cât și prin migrație.

O a doua etapă critică este cea a clasei a VIII-a, unde diferența dintre numărul elevilor care au început acest an de studiu și cei înscriși efectiv la Evaluarea Națională a ajuns la aproape 20.000, respectiv 11,14% din generație. Explicațiile țin, pe de o parte, de situația elevilor cu cerințe educaționale speciale, a căror înscriere la examen se face doar la solicitarea expresă a părinților, iar pe de altă parte de elevii care au început clasa a VIII-a fără a o absolvi.

Chiar și în acest clasament, județul Călărași ocupă prima poziție la nivel național, cu o pondere de 22,57%, urmat de Giurgiu, cu 21,02%, și Brăila, cu 17,9%. Analiza atrage atenția că este vorba despre o problemă persistentă, întrucât și în anul anterior primele locuri erau ocupate tot de Giurgiu, cu 26,01%, Brăila, cu 24,09%, și Călărași, cu 21,57%.

La acestea se adaugă absențele înregistrate chiar la probele de examen. Un număr de 5.017 candidați înscriși, reprezentând 2,87% din generație, nu s-au prezentat la una sau mai multe probe, situație pusă de organizație pe seama descurajării, a unor probleme de sănătate, dar și a elevilor care nu intenționează să își continue studiile în România sau care au obținut scutiri în urma performanțelor la olimpiade și concursuri naționale și internaționale.

În privința rezultatelor propriu-zise, județul Călărași înregistrează cea mai mică pondere din țară a elevilor cu medii peste 5, raportat la numărul celor înscriși în clasa pregătitoare acum nouă ani, doar 43,06%. Pe locurile următoare se situează Teleorman, cu 50,73%, și Caraș-Severin, cu 51,14%. La polul opus, în Municipiul București și în județul Cluj, peste trei sferturi dintre elevii care au pășit pragul școlii acum nouă ani au ajuns să obțină medii peste 5, procentele fiind de 84,06%, respectiv 77,38%.

Diferența dintre extreme depășește astfel 40 de puncte procentuale, un decalaj considerat de reprezentanții Salvați Copiii drept dovada unei inegalități teritoriale structurale în educație. Un alt aspect semnalat de analiză privește predarea simultană, care a cunoscut o creștere semnificativă în cazul actualei generații de absolvenți de gimnaziu.

Deși cadrul metodologic anterior prevedea organizarea separată a claselor a VIII-a, măsurile de austeritate adoptate în vara anului trecut au condus la o extindere a predării simultane în anul terminal de gimnaziu. Astfel, 3,55% dintre elevii acestei promoții au parcurs clasa a VIII-a în astfel de clase, față de doar 0,64% în cazul promoției anterioare.

Președinta executivă a Salvați Copiii România, Gabriela Alexandrescu, a declarat că factori esențiali pentru accesul la educație și pentru rezultatele școlare, precum statutul socioeconomic al familiei, dizabilitatea sau cerințele educaționale speciale, impactul predării simultane și resursele de care dispune fiecare școală, rămân în continuare nedocumentați oficial în cadrul Evaluării Naționale.

Aceasta a subliniat că rezultatele din acest an arată că problemele sistemului de învățământ românesc nu se limitează la performanța obținută la examen, ci privesc întregul parcurs școlar al unei generații, precum și inegalitățile persistente dintre județe.

Pornind de la aceste constatări, Salvați Copiii România a înaintat Ministerului Educației un set de nouă recomandări menite să reducă decalajele teritoriale și să sprijine rezultatele pozitive ale elevilor. Printre acestea se numără creșterea alocărilor bugetare pentru educație și îmbunătățirea coeficienților de finanțare pentru școlile din mediile dezavantajate, extinderea accesului la educație timpurie de calitate prin dezvoltarea rețelei de creșe și grădinițe în comunitățile defavorizate, precum și valorificarea datelor colectate prin SIIIR pentru o analiză longitudinală care să lege rezultatele examenelor de mediul de reședință și de statutul socioeconomic al elevilor.

Organizația propune de asemenea instituirea unui sistem de avertizare timpurie a riscului de abandon școlar, corelat cu parteneriate formalizate cu serviciile sociale locale, extinderea programelor de remediere de tip Școala după Școală și A Doua Șansă, alături de asigurarea unei mese calde în comunitățile vulnerabile, precum și organizarea separată a claselor a VIII-a pentru limitarea predării simultane în anul terminal de gimnaziu.

Lista de recomandări include și susținerea unor intervenții timpurii pentru alfabetizare în ciclul primar, măsuri de atragere și menținere a cadrelor didactice calificate în zonele defavorizate, precum și monitorizarea și publicarea anuală a unui indicator de echitate teritorială în educație, ca țintă asumată la nivel de politică publică.

Cristina ANDREI